Sahih al-Bukhari, hadithul 4550
Relatat de Abdullah ibn Masud. Text arab cu traducere și explicații proprii.
De la al‑Bukhari înapoi la Profetul ﷺ
- 1Hajjaj ibn Minhali-a relatat lui al‑Bukhariحَجَّاجُ بْنُ مِنْهَالٍ
- 2Abu Awanaأَبُو عَوَانَةَ
- 3Al‑A'mashالأَعْمَشِ
- 4Abu Wailأَبِي وَائِلٍ
- 5Abdullah ibn Mas'udعَبْدِ اللَّهِ بْنِ مَسْعُودٍ
- 6Trimisul lui Allah ﷺرَسُولُ اللَّهِ ﷺ
Ordinea este cea din textul arab al acestei relatări. Numele sunt transliterate din arabă în alfabetul latin. Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا حَجَّاجُ بْنُ مِنْهَالٍ، حَدَّثَنَا أَبُو عَوَانَةَ، عَنِ الأَعْمَشِ، عَنْ أَبِي وَائِلٍ، عَنْ عَبْدِ اللَّهِ بْنِ مَسْعُودٍ ـ رضى الله عنه ـ قَالَ قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " مَنْ حَلَفَ يَمِينَ صَبْرٍ لِيَقْتَطِعَ بِهَا مَالَ امْرِئٍ مُسْلِمٍ، لَقِيَ اللَّهَ وَهْوَ عَلَيْهِ غَضْبَانُ ". فَأَنْزَلَ اللَّهُ تَصْدِيقَ ذَلِكَ {إِنَّ الَّذِينَ يَشْتَرُونَ بِعَهْدِ اللَّهِ وَأَيْمَانِهِمْ ثَمَنًا قَلِيلاً أُولَئِكَ لاَ خَلاَقَ لَهُمْ فِي الآخِرَةِ} إِلَى آخِرِ الآيَةِ. قَالَ فَدَخَلَ الأَشْعَثُ بْنُ قَيْسٍ وَقَالَ مَا يُحَدِّثُكُمْ أَبُو عَبْدِ الرَّحْمَنِ قُلْنَا كَذَا وَكَذَا. قَالَ فِيَّ أُنْزِلَتْ كَانَتْ لِي بِئْرٌ فِي أَرْضِ ابْنِ عَمٍّ لِي قَالَ النَّبِيُّ صلى الله عليه وسلم " بَيِّنَتُكَ أَوْ يَمِينُهُ " فَقُلْتُ إِذًا يَحْلِفَ يَا رَسُولَ اللَّهِ. فَقَالَ النَّبِيُّ صلى الله عليه وسلم " مَنْ حَلَفَ عَلَى يَمِينِ صَبْرٍ يَقْتَطِعُ بِهَا مَالَ امْرِئٍ مُسْلِمٍ وَهْوَ فِيهَا فَاجِرٌ، لَقِيَ اللَّهَ وَهْوَ عَلَيْهِ غَضْبَانٌ ".
Ne-a relatat Hajjaj ibn Minhal, ne-a relatat Abu Awana, de la Al-A'maș, de la Abu Wa'il, de la Abdullah ibn Mas'ud – Allah să fie mulțumit de el – care a spus: Mesagerul lui Allah ﷺ a spus:
„Cel care depune un jurământ fals pentru a însuși pe nedrept averea unui musulman, îl va întâlni pe Allah în timp ce El este mâniat pe el.” Atunci Allah a revelat, confirmând aceasta: {Cei care vând legământul lui Allah și jurămintele lor pe un preț mic, aceia nu vor avea nicio parte în Lumea de Apoi...} până la sfârșitul versetului. Apoi a intrat Al-Aș'ath ibn Qais și a întrebat: „Ce vă relatează Abu Abdur-Rahman?” Am răspuns: „Cutare și cutare.” El a spus: „Acest verset a fost revelat în legătură cu mine. Aveam o fântână pe pământul vărului meu, iar Profetul ﷺ mi-a spus: «Adu dovada ta sau el trebuie să jure.» Am spus: «O, Mesager al lui Allah ﷺ, atunci el va jura negreșit!» Profetul ﷺ a spus: «Cel care depune un jurământ fals prin care însușește pe nedrept averea unui musulman, fiind mincinos în jurământul său, îl va întâlni pe Allah în timp ce El este mâniat pe el.»”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Un jurământ fals făcut pentru a lua bunurile altcuiva atrage mânia lui Dumnezeu.
Al-Ash‘ath ibn Qays a relatat că exista o dispută privind o fântână de pe pământul vărului său. Profetul ﷺ a enunțat regula probatorie: reclamantul aduce dovezi sau cealaltă parte depune un jurământ. Al-Ash‘ath se temea că vărul său va jura fals; atunci Profetul ﷺ a avertizat asupra consecințelor grave ale unui astfel de jurământ. Al-Ash‘ath a spus că versetele legate de această situație fuseseră revelate cu privire la cazul său.
Un jurământ formal depus într-o dispută la cererea unui judecător sau a unei alte autorități competente.
Un avertisment grav: prin acest păcat, cineva pierde o parte din răsplata și binele Vieții de Apoi.
Reclamantul trebuie să-și susțină pretenția cu dovezi; dacă acestea lipsesc, celeilalte părți i se poate cere să jure.
Învățații clasici deduc de aici că bunurile și drepturile celorlalți sunt inviolabile și că un jurământ fals, făcut în mod conștient pentru a obține bunurile altcuiva, este un păcat grav. Relatarea confirmă regula juridică potrivit căreia sarcina probei îi revine reclamantului, iar părții care neagă i se poate cere să depună un jurământ. Cele patru școli juridice sunnite recunosc, în linii mari, această regulă probatorie, cu anumite condiții și excepții juridice. Căința singură nu este suficientă când a fost încălcat dreptul altcuiva: bunurile trebuie restituite sau persoana îndreptățită trebuie despăgubită.
- Într-o dispută, susține-ți pretenția cu dovezi, cu onestitate, și nu inventa fapte pentru a obține un drept.
- Restituie bunurile obținute printr-un jurământ fals sau prin înșelăciune și repară prejudiciul cauzat persoanei îndreptățite.
- Ia în serios jurământul depus într-un proces: nu este un mijloc de a întări o revendicare nedreaptă.
Această relatare are același lanț de transmitere și tratează același avertisment privind un jurământ fals prin care bunurile unui musulman sunt luate pe nedrept.
Sahih al-Bukhari · #4551 (Sahih)Această relatare sahih discută o formă înrudită de înșelăciune prin jurăminte și subliniază consecințele ei grave.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.