Sahih Muslim, hadithul 7022
Relatat de Aisha. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Aisha
Colecția Sahih Muslim este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا أَبُو بَكْرِ بْنُ أَبِي شَيْبَةَ، وَمُحَمَّدُ بْنُ الْعَلاَءِ، قَالاَ حَدَّثَنَا أَبُو أُسَامَةَ، عَنْ هِشَامِ، بْنِ عُرْوَةَ عَنْ أَبِيهِ، عَنْ عَائِشَةَ، قَالَتْ لَمَّا ذُكِرَ مِنْ شَأْنِي الَّذِي ذُكِرَ وَمَا عَلِمْتُ بِهِ قَامَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم خَطِيبًا فَتَشَهَّدَ فَحَمِدَ اللَّهَ وَأَثْنَى عَلَيْهِ بِمَا هُوَ أَهْلُهُ ثُمَّ قَالَ " أَمَّا بَعْدُ أَشِيرُوا عَلَىَّ فِي أُنَاسٍ أَبَنُوا أَهْلِي وَايْمُ اللَّهِ مَا عَلِمْتُ عَلَى أَهْلِي مِنْ سُوءٍ قَطُّ وَأَبَنُوهُمْ بِمَنْ وَاللَّهِ مَا عَلِمْتُ عَلَيْهِ مِنْ سُوءٍ قَطُّ وَلاَ دَخَلَ بَيْتِي قَطُّ إِلاَّ وَأَنَا حَاضِرٌ وَلاَ غِبْتُ فِي سَفَرٍ إِلاَّ غَابَ مَعِي " . وَسَاقَ الْحَدِيثَ بِقِصَّتِهِ وَفِيهِ وَلَقَدْ دَخَلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم بَيْتِي فَسَأَلَ جَارِيَتِي فَقَالَتْ وَاللَّهِ مَا عَلِمْتُ عَلَيْهَا عَيْبًا إِلاَّ أَنَّهَا كَانَتْ تَرْقُدُ حَتَّى تَدْخُلَ الشَّاةُ فَتَأْكُلَ عَجِينَهَا أَوْ قَالَتْ خَمِيرَهَا - شَكَّ هِشَامٌ - فَانْتَهَرَهَا بَعْضُ أَصْحَابِهِ فَقَالَ اصْدُقِي رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى أَسْقَطُوا لَهَا بِهِ فَقَالَتْ سُبْحَانَ اللَّهِ وَاللَّهِ مَا عَلِمْتُ عَلَيْهَا إِلاَّ مَا يَعْلَمُ الصَّائِغُ عَلَى تِبْرِ الذَّهَبِ الأَحْمَرِ . وَقَدْ بَلَغَ الأَمْرُ ذَلِكَ الرَّجُلَ الَّذِي قِيلَ لَهُ فَقَالَ سُبْحَانَ اللَّهِ وَاللَّهِ مَا كَشَفْتُ عَنْ كَنَفِ أُنْثَى قَطُّ . قَالَتْ عَائِشَةُ وَقُتِلَ شَهِيدًا فِي سَبِيلِ اللَّهِ . وَفِيهِ أَيْضًا مِنَ الزِّيَادَةَ وَكَانَ الَّذِينَ تَكَلَّمُوا بِهِ مِسْطَحٌ وَحَمْنَةُ وَحَسَّانُ وَأَمَّا الْمُنَافِقُ عَبْدُ اللَّهِ بْنُ أُبَىٍّ فَهُوَ الَّذِي كَانَ يَسْتَوْشِيهِ وَيَجْمَعُهُ وَهُوَ الَّذِي تَوَلَّى كِبْرَهُ وَحِمْنَةُ .
Ne-au relatat Abu Bakr ibn Abi Șaiba și Muhammad ibn al-Ala, spunând: Ne-a relatat Abu Usama, de la Hișam ibn Urwa, de la tatăl său, de la A'ișa, care a spus:
„Când s-a vorbit despre situația mea, despre care nu știam nimic, Mesagerul lui Allah ﷺ s-a ridicat ținând o cuvântare. A rostit mărturia de credință, L-a lăudat pe Allah și I-a adus laude așa cum I se cuvine, apoi a zis: «Iar acum, sfătuiți-mă în privința unor oameni care au adus acuzații nefondate familiei mele! Pe Allah, nu am știut niciodată vreun rău despre familia mea, iar cel pe care îl asociază cu aceste acuzații, pe Allah, nu am știut niciodată vreun rău despre el. Și nici nu a intrat vreodată în casa mea fără ca eu să fiu prezentă, iar când am fost plecată într-o călătorie, el a fost mereu alături de mine.»” Relatarea continuă cu întreaga poveste, menționându-se: „Mesagerul lui Allah ﷺ a venit la mine acasă și a întrebat-o pe slujnica mea, iar ea a răspuns: «Pe Allah, nu i-am găsit niciun cusur, decât acela că obișnuia să doarmă până când venea oaia și îi mânca aluatul» – sau a spus «aluatul dospit», Hișam fiind nesigur. Unii dintre tovarășii Profetului au mustrat-o, spunându-i: «Spune adevărul în fața Mesagerului lui Allah ﷺ!» și au insistat asupra acestui aspect. Atunci ea a zis: «SubhanAllah! Pe Allah, nu știu despre ea decât ceea ce știe aurarul despre aurul roșu pur.» Când vestea a ajuns la bărbatul acuzat, acesta a exclamat: «SubhanAllah! Pe Allah, nu am dezvelit niciodată o femeie!» A'ișa a adăugat: „Acesta a murit ca martir pe calea lui Allah.” În această relatare se mai precizează: „Cei care au răspândit aceste vorbe au fost Mistah, Hamna și Hassan; iar ipocritul Abdullah ibn Ubayy a fost cel care culegea zvonurile și le amplifica, el fiind cel care a orchestrat calomnia, alături de Hamna.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ și-a apărat familia de calomnie și a cerut sfatul celorlalți.
Relatarea se referă la calomnia împotriva lui ‘Aa’ishah în timpul evenimentului al-Ifk. La început, ea nu a auzit ce se spunea despre ea. Profetul ﷺ s-a consultat cu comunitatea și a întrebat-o pe slujnica ei despre caracterul ei.
Mărturisirea de credință rostită, printre altele, în timpul rugăciunii.
Acuzația gravă și inventată răspândită împotriva lui ‘Aa’ishah.
O figură de stil pentru o persoană la care martorul nu cunoaște nicio pată sau lipsă.
Învățații clasici, între care imam an-Nawawi, subliniază că Profetul ﷺ a cerut sfatul celorlalți și i-a întrebat pe martori ce știau despre persoanele implicate. Relatarea ne învață că o acuzație nu trebuie transmisă mai departe ca fiind adevărată fără dovezi și că reputația bună a cuiva nu trebuie afectată de zvonuri. Însoțitorii care au răspândit afirmația sunt menționați alături de ‘Abdullah ibn Ubayy, care a alimentat zvonurile; această distincție subliniază că răspândirea calomniei are consecințe grave, chiar și atunci când cineva nu este autorul ei inițial.
- Nu răspândi o acuzație înainte de a verifica atent faptele.
- Apără onoarea cuiva prin adevăr și dovezi, nu prin zvonuri noi.
- Cere sfatul unor oameni de încredere când o problemă gravă afectează comunitatea.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.