Sunan Abi Dawud, hadithul 2265
Relatat de Abdullah ibn Amr ibn al-Aas. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Amr ibn al-Aas
Relatarea
حَدَّثَنَا شَيْبَانُ بْنُ فَرُّوخَ، حَدَّثَنَا مُحَمَّدُ بْنُ رَاشِدٍ، ح وَحَدَّثَنَا الْحَسَنُ بْنُ عَلِيٍّ، حَدَّثَنَا يَزِيدُ بْنُ هَارُونَ، أَخْبَرَنَا مُحَمَّدُ بْنُ رَاشِدٍ، - وَهُوَ أَشْبَعُ - عَنْ سُلَيْمَانَ بْنِ مُوسَى، عَنْ عَمْرِو بْنِ شُعَيْبٍ، عَنْ أَبِيهِ، عَنْ جَدِّهِ، قَالَ إِنَّ النَّبِيَّ صلى الله عليه وسلم قَضَى أَنَّ كُلَّ مُسْتَلْحَقٍ اسْتُلْحِقَ بَعْدَ أَبِيهِ الَّذِي يُدْعَى لَهُ ادَّعَاهُ وَرَثَتُهُ فَقَضَى أَنَّ كُلَّ مَنْ كَانَ مِنْ أَمَةٍ يَمْلِكُهَا يَوْمَ أَصَابَهَا فَقَدْ لَحِقَ بِمَنِ اسْتَلْحَقَهُ وَلَيْسَ لَهُ مِمَّا قُسِمَ قَبْلَهُ مِنَ الْمِيرَاثِ شَىْءٌ وَمَا أَدْرَكَ مِنْ مِيرَاثٍ لَمْ يُقْسَمْ فَلَهُ نَصِيبُهُ وَلاَ يُلْحَقُ إِذَا كَانَ أَبُوهُ الَّذِي يُدْعَى لَهُ أَنْكَرَهُ وَإِنْ كَانَ مِنْ أَمَةٍ لَمْ يَمْلِكْهَا أَوْ مِنْ حُرَّةٍ عَاهَرَ بِهَا فَإِنَّهُ لاَ يُلْحَقُ بِهِ وَلاَ يَرِثُ وَإِنْ كَانَ الَّذِي يُدْعَى لَهُ هُوَ ادَّعَاهُ فَهُوَ وَلَدُ زِنْيَةٍ مِنْ حُرَّةٍ كَانَ أَوْ أَمَةٍ .
Ne-a relatat Șaiban ibn Farruh, ne-a relatat Muhammad ibn Rașid, (și) ne-a relatat Al-Hasan ibn Ali, ne-a relatat Yazid ibn Harun, ne-a informat Muhammad ibn Rașid – iar acesta este mai detaliat – de la Sulaiman ibn Musa, de la Amr ibn Șu'aib, de la tatăl său, de la bunicul său, care a spus:
„Profetul ﷺ a hotărât că oricine este revendicat ca rudă după moartea tatălui său, căruia îi este atribuit și pe care moștenitorii îl recunosc ca fiind dintre ei: dacă este fiul unei sclave pe care tatăl o stăpânea în momentul relației intime, atunci el este alipit celor care l-au revendicat, dar nu primește nimic din moștenirea care a fost deja împărțită anterior; însă, din ceea ce a rămas neîmpărțit din moștenire, i se cuvine partea sa. Dar dacă tatăl căruia îi este atribuit l-a dezmoștenit, atunci el nu este alipit moștenitorilor. Iar dacă este fiul unei sclave pe care tatăl nu o stăpânea sau al unei femei libere cu care a întreținut relații ilicite, atunci el nu este alipit acestuia și nici nu moștenește, chiar dacă cel căruia îi este atribuit este cel care i-a revendicat paternitatea, deoarece este un copil rezultat din desfrânare, fie că mama sa a fost liberă sau sclavă.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Recunoașterea filiației determină drepturile succesorale, dar are limite clare.
Atribuirea juridică și familială a unui copil tatălui său.
Membri ai familiei care au dreptul la o parte din moștenire potrivit regulilor islamice privind succesiunea.
Raport sexual în afara unei căsătorii valide.
Învățații deduc de aici că un copil cu o filiație recunoscută și validă juridic poate avea drepturi succesorale chiar dacă moștenirea nu a fost încă împărțită. Potrivit textului, o moștenire împărțită anterior nu se redeschide retroactiv. Relatarea precizează, de asemenea, că o simplă afirmație privind paternitatea nu stabilește filiația atunci când lipsesc condițiile juridice. Aplicarea exactă ține de dreptul islamic al familiei și necesită evaluarea faptelor și a școlii juridice aplicabile.
- Stabilește cu atenție legăturile de familie și drepturile succesorale înainte de împărțirea unei moșteniri.
- Nu considera o afirmație privind paternitatea drept dovadă suficientă; cere unor specialiști competenți să evalueze faptele.
- Respectă demnitatea și drepturile copiilor și nu face acuzații publice cu privire la originea lor.
Această relatare hasan menționează aceeași regulă privind filiația și adaugă că un copil nu este atribuit tatălui dacă acesta neagă paternitatea.
Sunan Abi Dawud · #2267 (Sahih)Această relatare sahih abordează regula potrivit căreia copilul este atribuit căsătoriei, în timp ce adulterinul nu are dreptul la paternitate.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.