Sunan Abi Dawud, hadithul 3606
Relatat de Abdullah ibn Abbas. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Abbas
Relatarea
حَدَّثَنَا الْحَسَنُ بْنُ عَلِيٍّ، حَدَّثَنَا يَحْيَى بْنُ آدَمَ، حَدَّثَنَا ابْنُ أَبِي زَائِدَةَ، عَنْ مُحَمَّدِ بْنِ أَبِي الْقَاسِمِ، عَنْ عَبْدِ الْمَلِكِ بْنِ سَعِيدِ بْنِ جُبَيْرٍ، عَنْ أَبِيهِ، عَنِ ابْنِ عَبَّاسٍ، قَالَ خَرَجَ رَجُلٌ مِنْ بَنِي سَهْمٍ مَعَ تَمِيمٍ الدَّارِيِّ وَعَدِيِّ بْنِ بَدَّاءَ فَمَاتَ السَّهْمِيُّ بِأَرْضٍ لَيْسَ بِهَا مُسْلِمٌ فَلَمَّا قَدِمَا بِتَرِكَتِهِ فَقَدُوا جَامَ فِضَّةٍ مُخَوَّصًا بِالذَّهَبِ فَأَحْلَفَهُمَا رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم ثُمَّ وُجِدَ الْجَامُ بِمَكَّةَ فَقَالُوا اشْتَرَيْنَاهُ مِنْ تَمِيمٍ وَعَدِيٍّ فَقَامَ رَجُلاَنِ مِنْ أَوْلِيَاءِ السَّهْمِيِّ فَحَلَفَا لَشَهَادَتُنَا أَحَقُّ مِنْ شَهَادَتِهِمَا وَإِنَّ الْجَامَ لِصَاحِبِهِمْ . قَالَ فَنَزَلَتْ فِيهِمْ { يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا شَهَادَةُ بَيْنِكُمْ إِذَا حَضَرَ أَحَدَكُمُ الْمَوْتُ } الآيَةَ .
Ne-a relatat Al-Hasan ibn Ali, ne-a relatat Yahya ibn Adam, ne-a relatat Ibn Abi Zaida, de la Muhammad ibn Abi Al-Qasim, de la Abd Al-Malik ibn Said ibn Jubair, de la tatăl său, de la Ibn Abbas, care a spus: Un bărbat din Banu Sahm a plecat la drum împreună cu Tamim Ad-Dari și Adi ibn Badda'. Bărbatul din Banu Sahm a murit într-un ținut în care nu se afla niciun musulman. Când cei doi s-au întors cu moștenirea sa, moștenitorii au observat că lipsea un vas de argint împodobit cu aur. Atunci Trimisul lui Allah ﷺ le-a cerut celor doi să depună jurământ. Ulterior, vasul a fost găsit la Mecca, iar cei care îl aveau au spus:
„L-am cumpărat de la Tamim și Adi”. Atunci, doi bărbați dintre rudele celui din Banu Sahm s-au ridicat și au jurat spunând: „Mărturia noastră este mai vrednică de crezare decât a lor, iar vasul îi aparține tovarășului nostru”. Ibn Abbas a spus: „Despre ei s-a revelat versetul: «O, voi cei care credeți! Mărturia dintre voi, când moartea se apropie de unul dintre voi...»”.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Într-un litigiu succesoral, judecătorul cere jurăminte atunci când lipsesc dovezile.
Ibn Abbas relatează că acest incident a fost prilejul revelării Coranului 5:106, despre mărturie atunci când moartea se apropie și cineva își întocmește testamentul.
Un trib arab de care aparținea călătorul decedat.
Bunurile pe care cineva le lasă în urmă după moarte.
O declarație solemnă prin care cineva Îl cheamă pe Allah ca martor.
Învățații deduc din acest incident că mărturia și jurămintele au un loc bine stabilit în justiție, inclusiv în disputele privind o moștenire. Coranul 5:106 tratează martorii desemnați de cineva atunci când moartea îl ajunge în timpul călătoriei; relatarea arată cum poate fi soluționată o dispută atunci când, la început, nu sunt prezenți alți martori musulmani. Aplicarea exactă a jurămintelor și a regulilor privind probele diferă în funcție de chestiunea juridică și este abordată de juriști în cadrul regulilor mai largi ale probatoriului.
- În timpul unei călătorii, consemnează cu grijă bunurile importante și dorințele testamentare și fă-le cunoscute unor martori de încredere.
- Într-un litigiu privind o moștenire, cei implicați trebuie să păstreze dovezile cu onestitate și să ceară soluționarea cauzei printr-o procedură echitabilă.
- Nu depune un jurământ în legătură cu lucruri de care nu ești sigur; jurământul este o responsabilitate serioasă față de Allah.
Această relatare sahih tratează, de asemenea, procedura privind mărturia și moștenirea atunci când cineva moare într-un loc în care nu sunt musulmani.
Sunan Abi Dawud · #3607 (Sahih)Aceasta discută reguli înrudite pentru evaluarea mărturiei și depunerea jurămintelor într-un litigiu.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.