Sahih al-Bukhari, hadithul 2301
Relatat de Abdur-Rahman ibn Awf. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdur-Rahman ibn Awf
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا عَبْدُ الْعَزِيزِ بْنُ عَبْدِ اللَّهِ، قَالَ حَدَّثَنِي يُوسُفُ بْنُ الْمَاجِشُونِ، عَنْ صَالِحِ بْنِ إِبْرَاهِيمَ بْنِ عَبْدِ الرَّحْمَنِ بْنِ عَوْفٍ، عَنْ أَبِيهِ، عَنْ جَدِّهِ عَبْدِ الرَّحْمَنِ بْنِ عَوْفٍ ـ رضى الله عنه ـ قَالَ كَاتَبْتُ أُمَيَّةَ بْنَ خَلَفٍ كِتَابًا بِأَنْ يَحْفَظَنِي فِي صَاغِيَتِي بِمَكَّةَ، وَأَحْفَظَهُ فِي صَاغِيَتِهِ بِالْمَدِينَةِ، فَلَمَّا ذَكَرْتُ الرَّحْمَنَ قَالَ لاَ أَعْرِفُ الرَّحْمَنَ، كَاتِبْنِي بِاسْمِكَ الَّذِي كَانَ فِي الْجَاهِلِيَّةِ. فَكَاتَبْتُهُ عَبْدُ عَمْرٍو فَلَمَّا كَانَ فِي يَوْمِ بَدْرٍ خَرَجْتُ إِلَى جَبَلٍ لأُحْرِزَهُ حِينَ نَامَ النَّاسُ فَأَبْصَرَهُ بِلاَلٌ فَخَرَجَ حَتَّى وَقَفَ عَلَى مَجْلِسٍ مِنَ الأَنْصَارِ فَقَالَ أُمَيَّةُ بْنُ خَلَفٍ، لاَ نَجَوْتُ إِنْ نَجَا أُمَيَّةُ. فَخَرَجَ مَعَهُ فَرِيقٌ مِنَ الأَنْصَارِ فِي آثَارِنَا، فَلَمَّا خَشِيتُ أَنْ يَلْحَقُونَا خَلَّفْتُ لَهُمُ ابْنَهُ، لأَشْغَلَهُمْ فَقَتَلُوهُ ثُمَّ أَبَوْا حَتَّى يَتْبَعُونَا، وَكَانَ رَجُلاً ثَقِيلاً، فَلَمَّا أَدْرَكُونَا قُلْتُ لَهُ ابْرُكْ. فَبَرَكَ، فَأَلْقَيْتُ عَلَيْهِ نَفْسِي لأَمْنَعَهُ، فَتَخَلَّلُوهُ بِالسُّيُوفِ مِنْ تَحْتِي، حَتَّى قَتَلُوهُ، وَأَصَابَ أَحَدُهُمْ رِجْلِي بِسَيْفِهِ، وَكَانَ عَبْدُ الرَّحْمَنِ بْنُ عَوْفٍ يُرِينَا ذَلِكَ الأَثَرَ فِي ظَهْرِ قَدَمِهِ. قَالَ أَبُو عَبْد اللَّهِ سَمِعَ يُوسُفُ صَالِحًا وَإِبْرَاهِيمُ أَبَاهُ
Ne-a relatat Abdul-Aziz ibn Abdullah, care a spus: Mi-a relatat Yusuf ibn al-Majishun, de la Salih ibn Ibrahim ibn Abdur-Rahman ibn Auf, de la tatăl său, de la bunicul său, Abdur-Rahman ibn Auf – Allah să fie mulțumit de el – care a spus: Am încheiat un acord scris cu Umayya ibn Khalaf, prin care el să-mi păzească familia și averea mea în Mecca, iar eu să i le păzesc pe ale lui în Medina. Când l-am pomenit pe Ar-Rahman în document, Umayya a spus:
„Nu-l cunosc pe Ar-Rahman. Scrie-mi numele tău cu care te chemai în perioada Jahiliyyei (Ignoranței).” Așa că am scris: Abdu Amr. În ziua Bătăliei de la Badr, când oamenii au adormit, am ieșit spre un munte pentru a-l proteja. Bilal l-a zărit și s-a dus la o adunare a Ansarilor, spunând: „Umayya ibn Khalaf! Să nu scap cu viață dacă scapă Umayya!” Atunci, un grup de Ansari a pornit împreună cu Bilal pe urmele noastre. Temându-mă că ne vor ajunge din urmă, l-am lăsat în urmă pe fiul lui Umayya pentru a-i ocupa, dar ei l-au ucis și au insistat să ne urmărească. Umayya era un bărbat greu, iar când ne-au ajuns din urmă, i-am spus: „Îngenunchează!” El a îngenuncheat, iar eu m-am aruncat peste el pentru a-l proteja, însă ei l-au străpuns cu săbiile pe sub mine până l-au ucis. Unul dintre ei mi-a rănit piciorul cu sabia. (Abdur-Rahman ibn Auf obișnuia să ne arate urma acelei răni pe spatele piciorului său.) Abu Abdullah a spus: Yusuf l-a auzit pe Salih, iar Ibrahim pe tatăl său.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Un acord scris de protecție reciprocă a rămas valabil în pofida diferenței de credință.
Abd ar-Rahman ibn Awf descrie un acord scris cu Umayya ibn Khalaf privind protejarea reciprocă a bunurilor lor în Mecca și Medina. În timpul bătăliei de la Badr, a încercat să-l protejeze pe Umayya, însă un grup de Ansari l-a ucis.
O înțelegere consemnată în care ambele părți își stabilesc obligațiile.
Locuitorii Medinei care i-au sprijinit pe Profetul ﷺ și pe emigranți.
Perioada de dinaintea islamului, numită în arabă al-jahiliyya.
Învățații deduc din această relatare că încheierea unui acord permis și respectarea lui au o mare importanță, chiar și atunci când cealaltă parte nu este musulmană. Acordul arată, de asemenea, că reprezentarea și protecția reciprocă pot fi stabilite prin înțelegeri comerciale. Abd ar-Rahman i s-a adresat lui Umayya folosindu-i numele de dinainte, deoarece acesta îi era cunoscut; aceasta nu este o îndemnare generală de a ascunde un nume islamic. Evenimentele de la Badr ilustrează, în plus, tensiunea dintre un acord personal și situația de război, dar nu constituie, în sine, o regulă generală potrivit căreia un dușman trebuie protejat în orice împrejurare.
- Consemnează clar acordurile comerciale importante și precizează obligațiile ambelor părți.
- Respectă un acord valabil chiar și atunci când cealaltă persoană are o altă credință.
- Într-un conflict, cântărește cu grijă obligațiile aplicabile și lasă evaluarea situației în seama persoanelor competente.
Această relatare se află aproape de acest hadith, în aceeași secțiune a cărții, și oferă un context suplimentar pentru regulile privind reprezentarea și acordurile.
Sahih al-Bukhari · #2302 (Sahih)Această relatare sahih din aceeași secțiune ajută la încadrarea discuției mai ample despre tranzacții și acorduri din Sahih al-Bukhari.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.