Sahih al-Bukhari, hadithul 4579
Relatat de Abdullah ibn Abbas. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Abbas
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا مُحَمَّدُ بْنُ مُقَاتِلٍ، حَدَّثَنَا أَسْبَاطُ بْنُ مُحَمَّدٍ، حَدَّثَنَا الشَّيْبَانِيُّ، عَنْ عِكْرِمَةَ، عَنِ ابْنِ عَبَّاسٍ،. قَالَ الشَّيْبَانِيُّ وَذَكَرَهُ أَبُو الْحَسَنِ السُّوَائِيُّ وَلاَ أَظُنُّهُ ذَكَرَهُ إِلاَّ عَنِ ابْنِ عَبَّاسٍ، {يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا لاَ يَحِلُّ لَكُمْ أَنْ تَرِثُوا النِّسَاءَ كَرْهًا وَلاَ تَعْضُلُوهُنَّ لِتَذْهَبُوا بِبَعْضِ مَا آتَيْتُمُوهُنَّ} قَالَ كَانُوا إِذَا مَاتَ الرَّجُلُ كَانَ أَوْلِيَاؤُهُ أَحَقَّ بِامْرَأَتِهِ، إِنْ شَاءَ بَعْضُهُمْ تَزَوَّجَهَا، وَإِنْ شَاءُوا زَوَّجُوهَا، وَإِنْ شَاءُوا لَمْ يُزَوِّجُوهَا، فَهُمْ أَحَقُّ بِهَا مِنْ أَهْلِهَا، فَنَزَلَتْ هَذِهِ الآيَةُ فِي ذَلِكَ.
Ne-a relatat Muhammad ibn Muqatil, ne-a relatat Asbat ibn Muhammad, ne-a relatat Șaibani, de la Ikrima, de la Ibn Abbas. A spus Șaibani – și a menționat aceasta Abu al-Hasan as-Suwai, și nu cred că a menționat-o decât de la Ibn Abbas: {O, voi cei care credeți! Nu vă este permis să moșteniți femeile împotriva voinței lor și nici să le împiedicați să se recăsătorească pentru a lua înapoi o parte din ceea ce le-ați dăruit}. El a spus: Când murea un bărbat, rudele sale masculine aveau mai mult drept asupra soției lui; dacă voiau, unul dintre ei o putea lua de soție, dacă voiau, o puteau mărita cu altcineva, iar dacă voiau, nu o măritau deloc, fiindcă ei aveau mai mult drept asupra ei decât propria sa familie. Astfel, acest verset a fost revelat în legătură cu această situație.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Rudele nu pot moșteni o văduvă și nici nu pot decide în privința căsătoriei ei.
Ibn Abbas descrie obiceiul preislamic prin care rudele de sex masculin ale unui soț decedat hotărau soarta văduvei sale: se puteau căsători ele însele cu ea, o puteau da în căsătorie altcuiva sau îi puteau interzice acest lucru.
Tratarea unei văduve ca pe o proprietate care, după moartea soțului, le revine rudelor acestuia.
A pune presiune asupra unei femei sau a-i restrânge libertatea, de exemplu pentru a recupera o parte din darul de căsătorie.
Darul pe care soțul i-l datorează soției și care îi aparține acesteia.
Comentatorii clasici pun această relatare în legătură cu Coranul 4:19: o văduvă nu este parte din moștenire, iar familia soțului ei decedat nu îi poate impune și nici bloca o căsătorie. Versetul interzice, de asemenea, presarea unei femei pentru a-i lua înapoi darul de căsătorie. Școlile juridice sunnite recunosc că o femeie adultă trebuie să-și dea consimțământul pentru căsătorie; detaliile privind rolul tutorelui matrimonial diferă de la o școală la alta.
- Respectă consimțământul liber al unei femei la căsătorie și nu lăsa rudele să decidă în locul ei asupra viitorului său.
- Tratează darul de căsătorie ca pe un drept al femeii; nu o presa să îl dea înapoi.
- Ajută o văduvă să facă propriile alegeri și protejeaz-o de constrângere și abuz.
Această relatare a lui Ibn Abbas descrie un obicei înrudit privind împărțirea bunurilor și poziția femeilor înainte de revelarea acestor reguli.
Sahih al-Bukhari · #4577 (Sahih)Această relatare Sahih discută, de asemenea, interdicția de a trata femeile pe nedrept și de a le încălca drepturile în căsătorie.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.