Sahih al-Bukhari, hadithul 4665
Relatat de Abdullah ibn Abbas. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Abbas
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنِي عَبْدُ اللَّهِ بْنُ مُحَمَّدٍ، قَالَ حَدَّثَنِي يَحْيَى بْنُ مَعِينٍ، حَدَّثَنَا حَجَّاجٌ، قَالَ ابْنُ جُرَيْجٍ قَالَ ابْنُ أَبِي مُلَيْكَةَ وَكَانَ بَيْنَهُمَا شَىْءٌ فَغَدَوْتُ عَلَى ابْنِ عَبَّاسٍ فَقُلْتُ أَتُرِيدُ أَنْ تُقَاتِلَ ابْنَ الزُّبَيْرِ، فَتُحِلُّ حَرَمَ اللَّهِ. فَقَالَ مَعَاذَ اللَّهِ، إِنَّ اللَّهَ كَتَبَ ابْنَ الزُّبَيْرِ وَبَنِي أُمَيَّةَ مُحِلِّينَ، وَإِنِّي وَاللَّهِ لاَ أُحِلُّهُ أَبَدًا. قَالَ قَالَ النَّاسُ بَايِعْ لاِبْنِ الزُّبَيْرِ. فَقُلْتُ وَأَيْنَ بِهَذَا الأَمْرِ عَنْهُ أَمَّا أَبُوهُ فَحَوَارِيُّ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم، يُرِيدُ الزُّبَيْرَ، وَأَمَّا جَدُّهُ فَصَاحِبُ الْغَارِ، يُرِيدُ أَبَا بَكْرٍ، وَأُمُّهُ فَذَاتُ النِّطَاقِ، يُرِيدُ أَسْمَاءَ، وَأَمَّا خَالَتُهُ فَأُمُّ الْمُؤْمِنِينَ، يُرِيدُ عَائِشَةَ، وَأَمَّا عَمَّتُهُ فَزَوْجُ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم، يُرِيدُ خَدِيجَةَ، وَأَمَّا عَمَّةُ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم فَجَدَّتُهُ، يُرِيدُ صَفِيَّةَ، ثُمَّ عَفِيفٌ فِي الإِسْلاَمِ، قَارِئٌ لِلْقُرْآنِ. وَاللَّهِ إِنْ وَصَلُونِي وَصَلُونِي مِنْ قَرِيبٍ، وَإِنْ رَبُّونِي رَبَّنِي أَكْفَاءٌ كِرَامٌ، فَآثَرَ التُّوَيْتَاتِ وَالأُسَامَاتِ وَالْحُمَيْدَاتِ، يُرِيدُ أَبْطُنًا مِنْ بَنِي أَسَدٍ بَنِي تُوَيْتٍ وَبَنِي أُسَامَةَ وَبَنِي أَسَدٍ، إِنَّ ابْنَ أَبِي الْعَاصِ بَرَزَ يَمْشِي الْقُدَمِيَّةَ، يَعْنِي عَبْدَ الْمَلِكِ بْنَ مَرْوَانَ، وَإِنَّهُ لَوَّى ذَنَبَهُ، يَعْنِي ابْنَ الزُّبَيْرِ.
Mi-a relatat Abdullah ibn Muhammad, care a spus: Mi-a relatat Yahya ibn Ma'in, ne-a relatat Hajjaj, iar Ibn Juraij a spus: Ibn Abi Mulaika a povestit că între ei doi a apărut o neînțelegere, așa că m-am dus dimineața la Ibn Abbas și i-am spus:
„Vrei să lupți împotriva lui Ibn az-Zubair și astfel să faci licit ceea ce Allah a interzis (lupta în Mecca)?” El a răspuns: „Ferească Allah! Allah a rânduit ca Ibn az-Zubair și Banu Umaiya să permită aceasta, dar, pe Allah, eu nu voi considera niciodată acest lucru permis.” Apoi a adăugat: „Oamenii mi-au cerut să depun jurământ de credință față de Ibn az-Zubair. Le-am spus: «El este într-adevăr îndreptățit să preia conducerea, căci tatăl său, az-Zubair, a fost sprijinitorul Profetului ﷺ; bunicul său matern, Abu Bakr, a fost tovarășul din peșteră al Profetului ﷺ; mama sa, Asma', a fost Cea cu Brâiele; mătușa sa paternă, Aisha, a fost Mama Credincioșilor; o altă mătușă paternă a sa, Khadija, a fost soția Profetului ﷺ; iar bunica sa a fost mătușa paternă a Profetului ﷺ, Safiyya. Mai mult decât atât, el este evlavios și cast în Islam și citește Coranul. Pe Allah! Chiar dacă rudele mele m-ar onora, ele sunt aproape de mine, iar dacă ar fi stăpânii mei, ar fi demni și nobili.» Totuși, am preferat triburile Tuwaitat, Usamat și Humaidat – referindu-se la clanuri din Banu Asad: Banu Tuwait, Banu Usama și Banu Asad – deoarece Ibn Abi al-As, adică Abd al-Malik ibn Marwan, a ieșit în față mergând cu pași hotărâți, în timp ce celălalt, adică Ibn az-Zubair, și-a strâns coada (s-a retras).
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Ibn Abbas a refuzat să profaneze sanctuarul Meccăi luptând acolo.
Teritoriul sacru al Meccăi, căruia i-a fost acordată o protecție specială.
Porecla Asmei bint Abi Bakr, asociată cu ajutorul ei în timpul hijrei.
Un angajament solemn de sprijin și supunere față de un conducător.
Învățații clasici deduc din cuvintele lui Ibn Abbas că sanctuarul Meccăi nu trebuie transformat într-un câmp de luptă și că rivalitatea politică nu justifică nesocotirea sacralității sale. Relatarea menționează și aprecierea lui Ibn Abbas cu privire la originea și evlavia lui Ibn az-Zubayr, însă nu prezintă descendența, în sine, drept dovadă a aptitudinii de a conduce. Învățații situează astfel de afirmații în contextul lor istoric și le disting de o judecată generală asupra oricărui jurământ politic sau conflict armat.
- Nu lăsa neînțelegerile politice să te facă să pui în pericol un loc sacru sau oameni nevinovați.
- Evaluează conducătorii nu doar după origine, ci și după credință, cunoaștere și fapte.
- Ia atitudine împotriva normalizării violenței, chiar și atunci când cei din jur o prezintă drept permisă.
Această relatare din același capitol îi privește pe Ibn Abbas și Ibn az-Zubayr și oferă un context suplimentar despre relația dintre ei.
Sahih al-Bukhari · #104 (Sahih)În această relatare, Abu Shurayh subliniază în fața lui Amr ibn Sa'id sacralitatea deosebită a Meccăi și interdicția de a vărsa sânge acolo.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.