Sahih al-Bukhari, hadithul 5349
Relatat de Abdullah ibn Umar. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Umar
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا عَمْرُو بْنُ زُرَارَةَ، أَخْبَرَنَا إِسْمَاعِيلُ، عَنْ أَيُّوبَ، عَنْ سَعِيدِ بْنِ جُبَيْرٍ، قَالَ قُلْتُ لاِبْنِ عُمَرَ رَجُلٌ قَذَفَ امْرَأَتَهُ فَقَالَ فَرَّقَ نَبِيُّ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم بَيْنَ أَخَوَىْ بَنِي الْعَجْلاَنِ وَقَالَ " اللَّهُ يَعْلَمُ أَنَّ أَحَدَكُمَا كَاذِبٌ، فَهَلْ مِنْكُمَا تَائِبٌ ". فَأَبَيَا، فَقَالَ " اللَّهُ يَعْلَمُ أَنَّ أَحَدَكُمَا كَاذِبٌ، فَهَلْ مِنْكُمَا تَائِبٌ ". فَأَبَيَا، فَفَرَّقَ بَيْنَهُمَا. قَالَ أَيُّوبُ فَقَالَ لِي عَمْرُو بْنُ دِينَارٍ فِي الْحَدِيثِ شَىْءٌ لاَ أَرَاكَ تُحَدِّثُهُ قَالَ قَالَ الرَّجُلُ مَالِي. قَالَ " لاَ مَالَ لَكَ، إِنْ كُنْتَ صَادِقًا فَقَدْ دَخَلْتَ بِهَا، وَإِنْ كُنْتَ كَاذِبًا فَهْوَ أَبْعَدُ مِنْكَ ".
Ne-a relatat Amr ibn Zurara, ne-a informat Ismail, de la Ayyub, de la Sa'id ibn Jubair, care a spus: L-am întrebat pe Ibn Umar despre un bărbat care și-a acuzat soția de adulter, iar el a răspuns:
„Profetul lui Allah ﷺ i-a despărțit pe cei doi soți din tribul Banu Ajlan și a spus: «Allah știe că unul dintre voi este mincinos; va pocăi vreunul dintre voi?» Dar amândoi au refuzat. Atunci Profetul ﷺ a repetat: «Allah știe că unul dintre voi este mincinos; va pocăi vreunul dintre voi?» Ei au refuzat din nou, așa că i-a despărțit prin divorț.” Ayyub a spus: Amr ibn Dinar mi-a zis: „În acest hadith este ceva ce nu te aud menționând.” El a continuat: „Bărbatul a întrebat: «Ce se întâmplă cu zestrea mea (Mahr)?» Profetul ﷺ a răspuns: «Nu ai dreptul să primești niciun ban înapoi; dacă ai spus adevărul, ai consumat deja căsătoria cu ea, iar dacă ești mincinos, atunci ești și mai puțin îndreptățit să o recuperezi.»”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
În cazul liʿānului, Profetul ﷺ a despărțit soții și a refuzat să restituie zestrea.
Hadithul îi menționează pe soții din tribul Banu al-Ajlan: soțul și-a acuzat soția de adulter, iar Profetul ﷺ le-a propus să se căiască înainte de a-i despărți.
O procedură prescrisă prin care soții, sub jurământ, încredințează lui Allah acuzația de adulter și negarea acesteia.
Darul de căsătorie pe care soțul este dator să i-l ofere soției.
Savanții clasici deduc din această relatare că liʿānul este o procedură juridică recunoscută în cazul unei acuzații de adulter între soți și că, în urma acesteia, poate avea loc desfacerea căsătoriei prin hotărâre judecătorească. Mențiunea despre zestre explică faptul că soțul nu o primește înapoi: dacă acuzația era adevărată, căsătoria fusese consumată, iar dacă era mincinoasă, soțul are și mai puține temeiuri să o ceară. Școlile juridice analizează în lucrările de fiqh consecințele juridice exacte și condițiile procedurale; această relatare nu îngăduie ca cineva să considere de unul singur o acuzație ca fiind dovedită.
- Nu-ți acuza cu ușurință soțul sau soția; discută acuzațiile grave prin intermediul autorităților religioase și juridice competente.
- Într-un litigiu privind căsătoria sau zestrea, nu lua măsuri pe cont propriu, ci cere sfatul unor specialiști și urmează procedura în vigoare.
- Căința rămâne importantă: dacă cineva a spus un neadevăr, trebuie să-și retragă acuzația și să-I ceară iertare lui Allah.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.