Sunan Abi Dawud, hadithul 4087
Relatat de Abu Dharr. Text arab cu traducere și explicații proprii.
De la Abu Dawud înapoi la Profetul ﷺ
- 1Hafs ibn Umari-a relatat lui Abu Dawudحَفْصُ بْنُ عُمَرَ
- 2Shu'baشُعْبَةُ
- 3Ali ibn Mudrikعَلِيِّ بْنِ مُدْرِكٍ
- 4Abu Zur'a ibn Amr ibn Jarirأَبِي زُرْعَةَ بْنِ عَمْرِو بْنِ جَرِيرٍ
- 5Kharasha ibn al‑Hurrخَرَشَةَ بْنِ الْحُرِّ
- 6Abu Dharrأَبِي ذَرٍّ
- 7Trimisul lui Allah ﷺرَسُولُ اللَّهِ ﷺ
Ordinea este cea din textul arab al acestei relatări. Numele sunt transliterate din arabă în alfabetul latin.
Relatarea
حَدَّثَنَا حَفْصُ بْنُ عُمَرَ، حَدَّثَنَا شُعْبَةُ، عَنْ عَلِيِّ بْنِ مُدْرِكٍ، عَنْ أَبِي زُرْعَةَ بْنِ عَمْرِو بْنِ جَرِيرٍ، عَنْ خَرَشَةَ بْنِ الْحُرِّ، عَنْ أَبِي ذَرٍّ، عَنِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم أَنَّهُ قَالَ " ثَلاَثَةٌ لاَ يُكَلِّمُهُمُ اللَّهُ وَلاَ يَنْظُرُ إِلَيْهِمْ يَوْمَ الْقِيَامَةِ وَلاَ يُزَكِّيهِمْ وَلَهُمْ عَذَابٌ أَلِيمٌ " . قُلْتُ مَنْ هُمْ يَا رَسُولَ اللَّهِ قَدْ خَابُوا وَخَسِرُوا أَعَادَهَا ثَلاَثًا . قُلْتُ مَنْ هُمْ يَا رَسُولَ اللَّهِ خَابُوا وَخَسِرُوا فَقَالَ " الْمُسْبِلُ وَالْمَنَّانُ وَالْمُنْفِقُ سِلْعَتَهُ بِالْحَلِفِ الْكَاذِبِ " . أَوِ " الْفَاجِرِ " .
Ne-a relatat Hafs ibn Umar, ne-a relatat Șu'ba, de la Ali ibn Mudrik, de la Abu Zur'a ibn Amr ibn Jarir, de la Kharasha ibn al-Hurr, de la Abu Dharr, de la Profetul ﷺ, care a spus:
„Trei persoane nu le va vorbi Allah, nici nu Se va uita la ele în Ziua Învierii, nici nu le va curăța și pentru ele este o pedeapsă dureroasă.” Am spus: „Cine sunt ei, o, Mesager al lui Allah? Ei sunt cei dezamăgiți și pierduți!” El a repetat aceasta de trei ori. Am spus: „Cine sunt ei, o, Mesager al lui Allah? Ei sunt cei dezamăgiți și pierduți!” El a răspuns: „Cel care își lasă veșmântul să târască [din mândrie], cel care amintește de binefacerile sale [față de alții] și cel care își vinde marfa prin jurăminte false” – sau „mincinoase”.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Hadisul avertizează împotriva mândriei, a reproșării darurilor și a minciunii la vânzare.
A purta un veșmânt atât de lung încât se târăște pe jos; hadisul leagă acest lucru de mândrie.
A-i aminti cuiva ce i-ai oferit sau a te lăuda cu darul pentru a-l înjosi pe cel care l-a primit.
A jura, în timpul unei vânzări, că ceva este adevărat, deși știi că minți.
Savanții clasici explică faptul că avertismentul vizează îmbrăcămintea purtată din mândrie, rănirea celor care primesc daruri prin sublinierea acestora și înșelăciunea prin jurăminte în comerț. Afirmația despre veșmântul târât pe jos este legată de intenție: mândria face ca acest comportament să fie grav, în timp ce lungimea hainelor în sine nu este considerată un semn de mândrie fără o analiză suplimentară. Cele patru școli juridice sunnite subliniază interdicția minciunii și a vătămării celui care primește darul; detaliile privind regulile vestimentare și consecințele unei vânzări înșelătoare sunt tratate în cadrul doctrinei lor juridice mai ample.
- Verifică-ți intenția în privința îmbrăcămintei și alege modestia în locul etalării.
- Ajută fără să-l rănești mai târziu pe cel care primește darul, amintindu-i mereu de acesta.
- Vinde cinstit: descrie marfa cu adevărat și nu folosi niciodată un jurământ mincinos pentru a convinge un cumpărător.
Această relatare sahih este tot de la Abu Dharr și abordează avertismentul grav pentru cel care își lasă veșmântul să se târască din mândrie.
Sunan Abi Dawud · #4085 (Sahih)Această relatare sahih discută, de asemenea, târârea veșmântului și clarifică avertismentul împotriva mândriei.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.