Expedițiile Militare ale Profetului ﷺ · Sahih al-Bukhari

Sahih al-Bukhari, hadithul 3989

Relatat de Abu Huraira. Text arab cu traducere și explicații proprii.

Sahih (de încredere)Carte: Expedițiile Militare ale Profetului ﷺ
صحيح البخاري
Cine a relatat?

Relatat de Abu Huraira

Sahih (de încredere)

Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.

Relatarea

Text arab

حَدَّثَنَا مُوسَى بْنُ إِسْمَاعِيلَ، حَدَّثَنَا إِبْرَاهِيمُ، أَخْبَرَنَا ابْنُ شِهَابٍ، قَالَ أَخْبَرَنِي عُمَرُ بْنُ أَسِيدِ بْنِ جَارِيَةَ الثَّقَفِيُّ، حَلِيفُ بَنِي زُهْرَةَ ـ وَكَانَ مِنْ أَصْحَابِ أَبِي هُرَيْرَةَ ـ عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ ـ رضى الله عنه ـ قَالَ بَعَثَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم عَشَرَةً عَيْنًا، وَأَمَّرَ عَلَيْهِمْ عَاصِمَ بْنَ ثَابِتٍ الأَنْصَارِيَّ، جَدَّ عَاصِمِ بْنِ عُمَرَ بْنِ الْخَطَّابِ، حَتَّى إِذَا كَانُوا بِالْهَدَةِ بَيْنَ عُسْفَانَ وَمَكَّةَ ذُكِرُوا لِحَىٍّ مِنْ هُذَيْلٍ يُقَالُ لَهُمْ بَنُو لِحْيَانَ، فَنَفَرُوا لَهُمْ بِقَرِيبٍ مِنْ مِائَةِ رَجُلٍ رَامٍ، فَاقْتَصُّوا آثَارَهُمْ حَتَّى وَجَدُوا مَأْكَلَهُمُ التَّمْرَ فِي مَنْزِلٍ نَزَلُوهُ فَقَالُوا تَمْرُ يَثْرِبَ‏.‏ فَاتَّبَعُوا آثَارَهُمْ، فَلَمَّا حَسَّ بِهِمْ عَاصِمٌ وَأَصْحَابُهُ لَجَئُوا إِلَى مَوْضِعٍ، فَأَحَاطَ بِهِمُ الْقَوْمُ، فَقَالُوا لَهُمْ انْزِلُوا فَأَعْطُوا بِأَيْدِيكُمْ وَلَكُمُ الْعَهْدُ وَالْمِيثَاقُ أَنْ لاَ نَقْتُلَ مِنْكُمْ أَحَدًا‏.‏ فَقَالَ عَاصِمُ بْنُ ثَابِتٍ أَيُّهَا الْقَوْمُ، أَمَّا أَنَا فَلاَ أَنْزِلُ فِي ذِمَّةِ كَافِرٍ‏.‏ ثُمَّ قَالَ اللَّهُمَّ أَخْبِرْ عَنَّا نَبِيَّكَ صلى الله عليه وسلم‏.‏ فَرَمَوْهُمْ بِالنَّبْلِ، فَقَتَلُوا عَاصِمًا، وَنَزَلَ إِلَيْهِمْ ثَلاَثَةُ نَفَرٍ عَلَى الْعَهْدِ وَالْمِيثَاقِ، مِنْهُمْ خُبَيْبٌ وَزَيْدُ بْنُ الدَّثِنَةِ، وَرَجُلٌ آخَرُ، فَلَمَّا اسْتَمْكَنُوا مِنْهُمْ أَطْلَقُوا أَوْتَارَ قِسِيِّهِمْ فَرَبَطُوهُمْ بِهَا‏.‏ قَالَ الرَّجُلُ الثَّالِثُ هَذَا أَوَّلُ الْغَدْرِ، وَاللَّهِ لاَ أَصْحَبُكُمْ، إِنَّ لِي بِهَؤُلاَءِ أُسْوَةً‏.‏ يُرِيدُ الْقَتْلَى، فَجَرَّرُوهُ وَعَالَجُوهُ، فَأَبَى أَنْ يَصْحَبَهُمْ، فَانْطُلِقَ بِخُبَيْبٍ وَزَيْدِ بْنِ الدَّثِنَةِ حَتَّى بَاعُوهُمَا بَعْدَ وَقْعَةِ بَدْرٍ، فَابْتَاعَ بَنُو الْحَارِثِ بْنِ عَامِرِ بْنِ نَوْفَلٍ خُبَيْبًا، وَكَانَ خُبَيْبٌ هُوَ قَتَلَ الْحَارِثَ بْنَ عَامِرٍ يَوْمَ بَدْرٍ، فَلَبِثَ خُبَيْبٌ عِنْدَهُمْ أَسِيرًا حَتَّى أَجْمَعُوا قَتْلَهُ، فَاسْتَعَارَ مِنْ بَعْضِ بَنَاتِ الْحَارِثِ مُوسَى يَسْتَحِدُّ بِهَا فَأَعَارَتْهُ، فَدَرَجَ بُنَىٌّ لَهَا وَهْىَ غَافِلَةٌ حَتَّى أَتَاهُ، فَوَجَدَتْهُ مُجْلِسَهُ عَلَى فَخِذِهِ وَالْمُوسَى بِيَدِهِ قَالَتْ فَفَزِعْتُ فَزْعَةً عَرَفَهَا خُبَيْبٌ فَقَالَ أَتَخْشَيْنَ أَنْ أَقْتُلَهُ مَا كُنْتُ لأَفْعَلَ ذَلِكَ قَالَتْ وَاللَّهِ مَا رَأَيْتُ أَسِيرًا قَطُّ خَيْرًا مِنْ خُبَيْبٍ، وَاللَّهِ لَقَدْ وَجَدْتُهُ يَوْمًا يَأْكُلُ قِطْفًا مِنْ عِنَبٍ فِي يَدِهِ، وَإِنَّهُ لَمُوثَقٌ بِالْحَدِيدِ، وَمَا بِمَكَّةَ مِنْ ثَمَرَةٍ وَكَانَتْ تَقُولُ إِنَّهُ لَرِزْقٌ رَزَقَهُ اللَّهُ خُبَيْبًا، فَلَمَّا خَرَجُوا بِهِ مِنَ الْحَرَمِ لِيَقْتُلُوهُ فِي الْحِلِّ قَالَ لَهُمْ خُبَيْبٌ دَعُونِي أُصَلِّي رَكْعَتَيْنِ‏.‏ فَتَرَكُوهُ فَرَكَعَ رَكْعَتَيْنِ، فَقَالَ وَاللَّهِ لَوْلاَ أَنْ تَحْسِبُوا أَنَّ مَا بِي جَزَعٌ لَزِدْتُ، ثُمَّ قَالَ اللَّهُمَّ أَحْصِهِمْ عَدَدًا، وَاقْتُلْهُمْ بَدَدًا، وَلاَ تُبْقِ مِنْهُمْ أَحَدًا‏.‏ ثُمَّ أَنْشَأَ يَقُولُ فَلَسْتُ أُبَالِي حِينَ أُقْتَلُ مُسْلِمًا عَلَى أَىِّ جَنْبٍ كَانَ لِلَّهِ مَصْرَعِي وَذَلِكَ فِي ذَاتِ الإِلَهِ وَإِنْ يَشَأْ يُبَارِكْ عَلَى أَوْصَالِ شِلْوٍ مُمَزَّعِ ثُمَّ قَامَ إِلَيْهِ أَبُو سِرْوَعَةَ عُقْبَةُ بْنُ الْحَارِثِ، فَقَتَلَهُ وَكَانَ خُبَيْبٌ هُوَ سَنَّ لِكُلِّ مُسْلِمٍ قُتِلَ صَبْرًا الصَّلاَةَ، وَأَخْبَرَ أَصْحَابَهُ يَوْمَ أُصِيبُوا خَبَرَهُمْ، وَبَعَثَ نَاسٌ مِنْ قُرَيْشٍ إِلَى عَاصِمِ بْنِ ثَابِتٍ حِينَ حُدِّثُوا أَنَّهُ قُتِلَ أَنْ يُؤْتَوْا بِشَىْءٍ مِنْهُ يُعْرَفُ، وَكَانَ قَتَلَ رَجُلاً عَظِيمًا مِنْ عُظَمَائِهِمْ، فَبَعَثَ اللَّهُ لِعَاصِمٍ مِثْلَ الظُّلَّةِ مِنَ الدَّبْرِ، فَحَمَتْهُ مِنْ رُسُلِهِمْ، فَلَمْ يَقْدِرُوا أَنْ يَقْطَعُوا مِنْهُ شَيْئًا‏.‏ وَقَالَ كَعْبُ بْنُ مَالِكٍ ذَكَرُوا مُرَارَةَ بْنَ الرَّبِيعِ الْعَمْرِيَّ وَهِلاَلَ بْنَ أُمَيَّةَ الْوَاقِفِيَّ، رَجُلَيْنِ صَالِحَيْنِ قَدْ شَهِدَا بَدْرًا‏.‏

Traducere

Ne-a relatat Musa ibn Ismail, ne-a relatat Ibrahim, ne-a informat Ibn Șihab, care a spus: M-a informat Umar ibn Asid ibn Jariya al-Thaqafi, aliatul Banu Zuhra – și el era dintre companionii lui Abu Huraira – de la Abu Huraira – Allah să fie mulțumit de el – care a spus: Trimisul lui Allah ﷺ a trimis zece iscoade, punându-l comandant peste ei pe Asim ibn Thabit al-Ansari, bunicul lui Asim ibn Umar ibn al-Khattab. Când au ajuns la Al-Hada, între Usfan și Mecca, prezența lor a fost semnalată unui clan din Hudhail numit Banu Lihyan, care au mobilizat împotriva lor aproape o sută de arcași. Aceștia le-au urmărit urmele până când au găsit resturi de curmale pe care le mâncaseră într-un loc unde poposiseră și au spus:

„Acestea sunt curmale din Yathrib”. Apoi le-au urmărit în continuare urmele. Când Asim și companionii săi i-au simțit, s-au refugiat într-un loc înalt, iar oamenii i-au înconjurat și le-au spus: „Coborâți și predați-vă! Vă oferim legământul și promisiunea noastră solemnă că nu vom ucide pe niciunul dintre voi”. Asim ibn Thabit a spus: „O, oameni! Cât despre mine, eu nu voi coborî sub protecția unui necredincios”. Apoi a spus: „O, Allah! Informează-L pe Profetul Tău ﷺ despre noi”. Atunci arcașii au tras cu săgețile asupra lor și l-au martirizat pe Asim. Trei bărbați au coborât la ei acceptând legământul și promisiunea: Khubaib, Zaid ibn al-Dathina și un alt bărbat. Când i-au capturat, arcașii au dezlegat corzile arcurilor lor și i-au legat cu ele. Al treilea bărbat a spus: „Aceasta este prima dovadă de trădare! Pe Allah, nu voi merge cu voi, căci aceștia [martirii] sunt modelul meu”, referindu-se la cei uciși. Ei l-au târât și s-au luptat cu el, dar el a refuzat să-i însoțească, așa că l-au ucis. Apoi au plecat cu Khubaib și Zaid ibn al-Dathina și i-au vândut în Mecca după Bătălia de la Badr. Fiii lui al-Harith ibn Amir ibn Naufal l-au cumpărat pe Khubaib, deoarece acesta îl ucisese pe al-Harith ibn Amir în ziua de la Badr. Khubaib a rămas prizonier la ei până când au hotărât în unanimitate să-l ucidă. Într-o zi, Khubaib a împrumutat de la una dintre fiicele lui al-Harith o lamă pentru a se rade, iar ea i-a dat-o. Un copil mic de-al ei a mers spre el în timp ce ea era neatentă, iar ea l-a găsit pe Khubaib ținându-l pe coapsa sa cu lama în mână. Ea s-a speriat atât de tare încât Khubaib i-a observat teama și a spus: „Te temi că îl voi ucide? Nu aș face niciodată așa ceva”. Mai târziu, ea a spus: „Pe Allah, nu am văzut niciodată un prizonier mai bun decât Khubaib. Pe Allah, l-am văzut într-o zi mâncând dintr-un ciorchine de struguri pe care îl ținea în mână, deși era legat în lanțuri de fier, iar în Mecca nu era niciun fruct”. Și spunea: „Acela a fost un provizion pe care Allah i l-a dăruit lui Khubaib”. Când l-au scos din zona sacră pentru a-l ucide în zona profană, Khubaib le-a spus: „Lăsați-mă să mă rog două rak'ah-uri”. Ei l-au lăsat, iar el s-a rugat două rak'ah-uri, apoi a spus: „Pe Allah! Dacă nu m-aș fi temut că veți crede că sunt cuprins de panică, m-aș fi rugat mai mult”. Apoi a spus: „O, Allah! Numără-i, ucide-i unul câte unul și nu lăsa pe niciunul dintre ei în viață”. Apoi a început să recite versuri: „Nu îmi pasă cum mor ca musulman / De dragul lui Allah, oriunde mi-ar fi sfârșitul / Aceasta este pentru Cauza Divină / Și dacă El voiește, va binecuvânta membrele mele sfâșiate”. Apoi Abu Sirwa'a, Uqba ibn al-Harith, s-a apropiat de el și l-a ucis. Khubaib a fost cel care a instituit Sunnah ca orice musulman condamnat la moarte să se roage înainte de execuție. Profetul ﷺ i-a informat pe companionii săi despre soarta acestora chiar în ziua în care au fost martirizați. Câțiva oameni din Quraiș, aflând că Asim ibn Thabit a fost ucis, au trimis mesageri să aducă o parte din trupul său pentru a confirma moartea, deoarece el ucisese anterior unul dintre marii lor conducători. Dar Allah a trimis asupra lui Asim un roi de viespi asemenea unui nor, care i-au protejat trupul de mesageri, astfel încât nu au putut tăia nimic din el. Ka'b ibn Malik a spus: I-au menționat și pe Murara ibn al-Rabi' al-Amri și Hilal ibn Umayya al-Waqifi, doi bărbați evlavioși care participaseră la Badr.

Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.

Mesajul central

Khubayb a rămas neclintit, s-a rugat înainte de execuție și s-a încrezut în Allah.

Context și împrejurări

Hadithul descrie expediția celor zece cercetași conduși de ‘Āṣim ibn Thābit, încercuirea lor de către Banū Liḥyān și capturarea și execuția lui Khubayb și Zayd ibn ad-Dathina.

Explicarea termenilor dificili
Cercetași

Oameni trimiși să adune informații despre o zonă sau o situație.

Legământ

O promisiune solemnă pe care ceilalți se pot bizui.

Rak‘āt

Unități ale rugăciunii; Khubayb a făcut două rak‘āt înainte de execuție.

Ce au dedus învățații

Învățații deduc din rugăciunea lui Khubayb că este permis și recomandat ca o persoană condamnată la execuție să facă două rak‘āt înainte, atât timp cât împrejurările permit. Relatarea laudă statornicia, sinceritatea și încrederea în Allah, dar nu justifică căutarea captivității sau a primejdiei. De asemenea, arată că încălcarea unui legământ făcut este reprobabilă.

Învățăminte pentru astăzi
  1. Rămâi fidel credinței și principiilor tale când ești presat, fără să te expui cu nechibzuință primejdiei.
  2. Respectă promisiunile și înțelegerile; consideră încrederea celorlalți o responsabilitate serioasă.
  3. În împrejurări grele, fă-ți timp pentru rugăciune și cere-I lui Allah statornicie.
الْحَدِيثُ الشَّرِيفُ

Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta

Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.