Sahih al-Bukhari, hadithul 4202
Relatat de Sahl ibn Sa'd. Text arab cu traducere și explicații proprii.
De la al‑Bukhari înapoi la Profetul ﷺ
- 1Qutaybai-a relatat lui al‑Bukhariقُتَيْبَةُ
- 2Ya'qubيَعْقُوبُ
- 3Abu Hazimأَبِي حَازِمٍ
- 4Sahl ibn Sa'd as‑Sa'idiسَهْلِ بْنِ سَعْدٍ السَّاعِدِيِّ
- 5Trimisul lui Allah ﷺرَسُولُ اللَّهِ ﷺ
Ordinea este cea din textul arab al acestei relatări. Numele sunt transliterate din arabă în alfabetul latin. Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا قُتَيْبَةُ، حَدَّثَنَا يَعْقُوبُ، عَنْ أَبِي حَازِمٍ، عَنْ سَهْلِ بْنِ سَعْدٍ السَّاعِدِيِّ ـ رضى الله عنه ـ أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم الْتَقَى هُوَ وَالْمُشْرِكُونَ فَاقْتَتَلُوا، فَلَمَّا مَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم إِلَى عَسْكَرِهِ، وَمَالَ الآخَرُونَ إِلَى عَسْكَرِهِمْ، وَفِي أَصْحَابِ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم رَجُلٌ لاَ يَدَعُ لَهُمْ شَاذَّةً وَلاَ فَاذَّةً إِلاَّ اتَّبَعَهَا، يَضْرِبُهَا بِسَيْفِهِ، فَقِيلَ مَا أَجْزَأَ مِنَّا الْيَوْمَ أَحَدٌ كَمَا أَجْزَأَ فُلاَنٌ. فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " أَمَا إِنَّهُ مِنْ أَهْلِ النَّارِ ". فَقَالَ رَجُلٌ مِنَ الْقَوْمِ أَنَا صَاحِبُهُ. قَالَ فَخَرَجَ مَعَهُ كُلَّمَا وَقَفَ وَقَفَ مَعَهُ، وَإِذَا أَسْرَعَ أَسْرَعَ مَعَهُ ـ قَالَ ـ فَجُرِحَ الرَّجُلُ جُرْحًا شَدِيدًا، فَاسْتَعْجَلَ الْمَوْتَ، فَوَضَعَ سَيْفَهُ بِالأَرْضِ وَذُبَابَهُ بَيْنَ ثَدْيَيْهِ، ثُمَّ تَحَامَلَ عَلَى سَيْفِهِ، فَقَتَلَ نَفْسَهُ، فَخَرَجَ الرَّجُلُ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فَقَالَ أَشْهَدُ أَنَّكَ رَسُولُ اللَّهِ قَالَ " وَمَا ذَاكَ ". قَالَ الرَّجُلُ الَّذِي ذَكَرْتَ آنِفًا أَنَّهُ مِنْ أَهْلِ النَّارِ، فَأَعْظَمَ النَّاسُ ذَلِكَ، فَقُلْتُ أَنَا لَكُمْ بِهِ. فَخَرَجْتُ فِي طَلَبِهِ، ثُمَّ جُرِحَ جُرْحًا شَدِيدًا، فَاسْتَعْجَلَ الْمَوْتَ، فَوَضَعَ نَصْلَ سَيْفِهِ فِي الأَرْضِ وَذُبَابَهُ بَيْنَ ثَدْيَيْهِ، ثُمَّ تَحَامَلَ عَلَيْهِ، فَقَتَلَ نَفْسَهُ. فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم عِنْدَ ذَلِكَ " إِنَّ الرَّجُلَ لَيَعْمَلُ عَمَلَ أَهْلِ الْجَنَّةِ، فِيمَا يَبْدُو لِلنَّاسِ، وَهْوَ مِنَ أَهْلِ النَّارِ، وَإِنَّ الرَّجُلَ لَيَعْمَلُ عَمَلَ أَهْلِ النَّارِ، فِيمَا يَبْدُو لِلنَّاسِ، وَهْوَ مِنْ أَهْلِ الْجَنَّةِ ".
Ne-a relatat Qutaiba, ne-a relatat Yaqub, de la Abu Hazim, de la Sahl ibn Sa'd as-Sa'idi – Allah să fie mulțumit de el – că Trimisul lui Allah ﷺ s-a întâlnit cu politeiștii și au luptat unii împotriva altora. Când Trimisul lui Allah ﷺ s-a retras spre tabăra sa, iar ceilalți s-au retras spre tabăra lor, printre tovarășii Trimisului lui Allah ﷺ se afla un bărbat care nu lăsa niciun politeist izolat fără să-l urmărească și să-l lovească cu sabia sa. Atunci s-a spus:
„Nimeni dintre noi nu a adus astăzi un folos atât de mare ca cutare”. Trimisul lui Allah ﷺ a zis: „Cu adevărat, el este dintre oamenii Iadului”. Un bărbat din popor a spus: „Eu voi merge cu el”. Așa că a ieșit împreună cu el; ori de câte ori acesta se oprea, se oprea și el, iar când acel bărbat grăbea pasul, grăbea și el. Bărbatul cel viteaz a fost apoi rănit grav și, dorind să moară cât mai repede, a înfipt sabia în pământ, i-a pus vârful între piept, apoi s-a aruncat asupra ei și s-a sinucis. Atunci bărbatul care îl însoțise a venit la Trimisul lui Allah ﷺ și a spus: „Mărturisesc că tu ești Trimisul lui Allah!”. El ﷺ a întrebat: „De ce spui aceasta?”. Bărbatul a răspuns: „Este vorba despre cel pe care l-ai menționat mai devreme ca fiind dintre oamenii Iadului. Oamenii au fost uimiți de spusele tale, iar eu le-am zis: «Voi cerceta eu însumi adevărul despre el pentru voi». Am plecat în urmărirea lui, dar el a fost rănit grav și, grăbindu-și moartea, a înfipt lama sabiei în pământ, i-a pus vârful între piept și s-a aruncat peste ea, sinucigându-se”. Atunci Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Cu adevărat, un om poate săvârși faptele oamenilor Paradisului, după cum pare în ochii lumii, dar el să fie dintre oamenii Iadului; și, de asemenea, un om poate săvârși faptele oamenilor Iadului, după cum pare în ochii lumii, dar el să fie dintre oamenii Paradisului”.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Faptele aparent evlavioase nu dezvăluie întotdeauna destinul final al cuiva.
Un dușman care fusese despărțit de ceilalți.
Oamenii care, potrivit hotărârii lui Allah, aparțin Focului Iadului.
Ceea ce alții pot observa în faptele unei persoane, fără să-i cunoască starea lăuntrică.
Învățați precum Ibn Hajar explică faptul că oamenii nu trebuie să judece destinul final al cuiva doar pe baza faptelor vizibile: starea lăuntrică și sfârșitul sunt hotărâtoare și țin de cunoașterea lui Allah. Afirmația avertizează, de asemenea, că stăruința în păcat și un sfârșit rău sunt lucruri grave, dar nu dă nimănui dreptul să condamne persoane concrete fără dovezi. Cele patru școli juridice sunnite interzic sinuciderea; acest eveniment arată că o rană gravă nu justifică să-ți iei viața.
- Evaluează-te cu sinceritate: cercetează-ți intenția și cere-i lui Allah statornicie și un sfârșit bun.
- Nu judeca destinul final al cuiva doar pe baza a ceea ce vezi la suprafață.
- În caz de durere, disperare sau rană gravă, caută ajutor și nu-ți pune niciodată în mod intenționat viața în pericol.
Această relatare subliniază că faptele sunt evaluate în funcție de intenție și completează învățătura despre motivațiile lăuntrice.
Sahih al-Bukhari · #4203 (Sahih)Și acolo se arată că o faptă pe care oamenii o consideră curajoasă sau vrednică de laudă nu dovedește, prin ea însăși, starea finală a cuiva.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.