Sahih al-Bukhari, hadithul 4351
Relatat de Abu Sa'id al-Khudri. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abu Sa'id al-Khudri
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا قُتَيْبَةُ، حَدَّثَنَا عَبْدُ الْوَاحِدِ، عَنْ عُمَارَةَ بْنِ الْقَعْقَاعِ بْنِ شُبْرُمَةَ، حَدَّثَنَا عَبْدُ الرَّحْمَنِ بْنِ أَبِي نُعْمٍ، قَالَ سَمِعْتُ أَبَا سَعِيدٍ الْخُدْرِيَّ، يَقُولُ بَعَثَ عَلِيُّ بْنُ أَبِي طَالِبٍ ـ رضى الله عنه ـ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مِنَ الْيَمَنِ بِذُهَيْبَةٍ فِي أَدِيمٍ مَقْرُوظٍ لَمْ تُحَصَّلْ مِنْ تُرَابِهَا، قَالَ فَقَسَمَهَا بَيْنَ أَرْبَعَةِ نَفَرٍ بَيْنَ عُيَيْنَةَ بْنِ بَدْرٍ، وَأَقْرَعَ بْنِ حَابِسٍ وَزَيْدِ الْخَيْلِ، وَالرَّابِعُ إِمَّا عَلْقَمَةُ وَإِمَّا عَامِرُ بْنُ الطُّفَيْلِ، فَقَالَ رَجُلٌ مِنْ أَصْحَابِهِ كُنَّا نَحْنُ أَحَقَّ بِهَذَا مِنْ هَؤُلاَءِ. قَالَ فَبَلَغَ ذَلِكَ النَّبِيَّ صلى الله عليه وسلم فَقَالَ " أَلاَ تَأْمَنُونِي وَأَنَا أَمِينُ مَنْ فِي السَّمَاءِ، يَأْتِينِي خَبَرُ السَّمَاءِ صَبَاحًا وَمَسَاءً ". قَالَ فَقَامَ رَجُلٌ غَائِرُ الْعَيْنَيْنِ، مُشْرِفُ الْوَجْنَتَيْنِ، نَاشِزُ الْجَبْهَةِ، كَثُّ اللِّحْيَةِ، مَحْلُوقُ الرَّأْسِ، مُشَمَّرُ الإِزَارِ، فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ، اتَّقِ اللَّهَ. قَالَ " وَيْلَكَ أَوَلَسْتُ أَحَقَّ أَهْلِ الأَرْضِ أَنْ يَتَّقِيَ اللَّهَ ". قَالَ ثُمَّ وَلَّى الرَّجُلُ، قَالَ خَالِدُ بْنُ الْوَلِيدِ يَا رَسُولَ اللَّهِ، أَلاَ أَضْرِبُ عُنُقَهُ قَالَ " لاَ، لَعَلَّهُ أَنْ يَكُونَ يُصَلِّي ". فَقَالَ خَالِدٌ وَكَمْ مِنْ مُصَلٍّ يَقُولُ بِلِسَانِهِ مَا لَيْسَ فِي قَلْبِهِ. قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " إِنِّي لَمْ أُومَرْ أَنْ أَنْقُبَ قُلُوبَ النَّاسِ، وَلاَ أَشُقَّ بُطُونَهُمْ " قَالَ ثُمَّ نَظَرَ إِلَيْهِ وَهْوَ مُقَفٍّ فَقَالَ " إِنَّهُ يَخْرُجُ مِنْ ضِئْضِئِ هَذَا قَوْمٌ يَتْلُونَ كِتَابَ اللَّهِ رَطْبًا، لاَ يُجَاوِزُ حَنَاجِرَهُمْ، يَمْرُقُونَ مِنَ الدِّينِ كَمَا يَمْرُقُ السَّهْمُ مِنَ الرَّمِيَّةِ ". وَأَظُنُّهُ قَالَ " لَئِنْ أَدْرَكْتُهُمْ لأَقْتُلَنَّهُمْ قَتْلَ ثَمُودَ ".
Ne-a relatat Qutaiba, ne-a relatat Abd al-Wahid, de la Umara ibn al-Qa'qa' ibn Șubruma, ne-a relatat Abd ar-Rahman ibn Abi Nu'm, care a spus: L-am auzit pe Abu Sa'id al-Khudri spunând: Ali ibn Abi Talib – Allah să fie mulțumit de el – i-a trimis Trimisului lui Allah ﷺ din Yemen o bucată de aur într-o piele tăbăcită, nedespărțită încă de praful ei. El ﷺ a împărțit-o între patru persoane: Uyaina ibn Badr, Aqra' ibn Habis, Zaid al-Khail, iar al patrulea a fost fie Alqama, fie Amir ibn at-Tufail. Atunci un bărbat dintre tovarășii săi a spus:
„Noi am fi avut mai mult drept la aceasta decât aceștia.” Vestea a ajuns la Profetul ﷺ, care a spus: „Nu aveți încredere în mine, când eu sunt cel de încredere al Celui din ceruri? Vin la mine vești din cer dimineața și seara.” Apoi s-a ridicat un bărbat cu ochii adânciți, obrajii proeminenți, fruntea ieșită în afară, barba deasă, capul ras și izarul ridicat, spunând: „O, Trimis al lui Allah! Fii cu frică de Allah!” El ﷺ a răspuns: „Vai ție! Oare nu sunt eu cel mai îndreptățit dintre oamenii pământului să se teamă de Allah?” Apoi bărbatul a plecat. Khalid ibn al-Walid a spus: „O, Trimis al lui Allah! Să-i tai gâtul?” El ﷺ a răspuns: „Nu, căci poate că el se roagă.” Khalid a zis: „Câți dintre cei ce se roagă spun cu limba lor ceea ce nu au în inimile lor!” Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Nu mi s-a poruncit să scormonesc inimile oamenilor și nici să le despic pântecele.” Apoi l-a privit în timp ce acesta se îndepărta și a spus: „Din urmașii acestuia va ieși un popor care va recita Cartea lui Allah cu glas dulce, dar ea nu le va trece dincolo de gâtlejuri; vor ieși din religie așa cum iese săgeata prin vânat.” Și cred că a mai spus: „Dacă îi voi prinde, îi voi ucide precum a fost ucis neamul Thamud.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ a împărțit bunurile cu dreptate și a interzis suspiciunea neîntemeiată.
‘Ali ibn Abi Talib a trimis aur din Yemen Profetului ﷺ, care l-a împărțit între patru persoane menționate. Unul dintre cei prezenți a contestat împărțirea; hadithul descrie reacția Profetului ﷺ și avertismentul său despre un grup apărut mai târziu.
Un grup care s-a desprins și era cunoscut pentru judecățile religioase aspre și pentru lupta violentă împotriva altor musulmani.
Ei recită Coranul, dar recitarea nu pătrunde până la o înțelegere și o punere în practică adevărate.
O imagine pentru părăsirea religiei, asemenea unei săgeți care străbate repede ținta.
Învățații clasici deduc de aici că un conducător poate împărți bunurile publice după propria judecată atunci când urmărește binele comun și că o împărțire nu este automat nedreaptă doar fiindcă nu toți primesc la fel. Profetul ﷺ subliniază că este demn de încredere în ceea ce Allah i-a încredințat. De asemenea, oamenii nu trebuie pedepsiți doar pe baza suspiciunii: intențiile lor lăuntrice nu le-au fost încredințate oamenilor pentru a le cerceta. Avertismentul despre un grup care recită, dar nu urmează sensul, ne învață că semnele exterioare ale religiozității nu dovedesc, prin ele însele, evlavia sinceră.
- Nu concluziona imediat că o împărțire este nedreaptă; întreabă care sunt motivele și evaluează atent.
- Nu condamna intenția lăuntrică a cuiva pe baza bănuielilor, ci ține-te de dovezi și de proceduri drepte.
- Îmbină recitarea Coranului cu înțelegerea, smerenia și faptele bune.
Această relatare descrie obiecția lui Dhu al-Khuwaysira față de împărțire și avertismentul Profetului ﷺ despre oameni care vor părăsi religia.
Sahih al-Bukhari · #4350 (Sahih)Această relatare din același capitol oferă context suplimentar despre împărțirea bunurilor și reacțiile la aceasta.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.