Sahih al-Bukhari, hadithul 4722
Relatat de Abdullah ibn Abbas. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Abbas
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا يَعْقُوبُ بْنُ إِبْرَاهِيمَ، حَدَّثَنَا هُشَيْمٌ، حَدَّثَنَا أَبُو بِشْرٍ، عَنْ سَعِيدِ بْنِ جُبَيْرٍ، عَنِ ابْنِ عَبَّاسٍ ـ رضى الله عنهما ـ فِي قَوْلِهِ تَعَالَى {وَلاَ تَجْهَرْ بِصَلاَتِكَ وَلاَ تُخَافِتْ بِهَا} قَالَ نَزَلَتْ وَرَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مُخْتَفٍ بِمَكَّةَ، كَانَ إِذَا صَلَّى بِأَصْحَابِهِ رَفَعَ صَوْتَهُ بِالْقُرْآنِ فَإِذَا سَمِعَهُ الْمُشْرِكُونَ سَبُّوا الْقُرْآنَ وَمَنْ أَنْزَلَهُ، وَمَنْ جَاءَ بِهِ، فَقَالَ اللَّهُ تَعَالَى لِنَبِيِّهِ صلى الله عليه وسلم {وَلاَ تَجْهَرْ بِصَلاَتِكَ} أَىْ بِقِرَاءَتِكَ، فَيَسْمَعَ الْمُشْرِكُونَ، فَيَسُبُّوا الْقُرْآنَ، {وَلاَ تُخَافِتْ بِهَا} عَنْ أَصْحَابِكَ فَلاَ تُسْمِعُهُمْ {وَابْتَغِ بَيْنَ ذَلِكَ سَبِيلاً}.
Ne-a relatat Yaqub ibn Ibrahim, ne-a relatat Hushaim, ne-a relatat Abu Bishr, de la Sa'id ibn Jubair, de la Ibn Abbas – Allah să fie mulțumit de amândoi – despre cuvântul lui Allah Preaînaltul: {Nu ridica glasul în rugăciunea ta și nici nu-l coborî prea mult}. El a spus: Acest verset a fost revelat pe când Trimisul lui Allah ﷺ se ascundea în Mecca. Atunci când se ruga împreună cu tovarășii săi, el își ridica glasul recitând Coranul, iar dacă politeiștii îl auzeau, insultau Coranul, pe Cel care l-a revelat și pe cel care l-a adus. Atunci, Allah Preaînaltul i-a spus Profetului Său ﷺ: {Nu ridica glasul în rugăciunea ta}, adică în recitarea ta, ca să nu te audă politeiștii și să insulte Coranul; {și nici nu-l coborî prea mult} față de tovarășii tăi, încât să nu te poată auzi; {ci caută o cale de mijloc între acestea}.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ recita audibil, dar nu atât de tare încât adversarii să insulte Coranul.
Potrivit lui Ibn Abbas, acest verset a fost revelat când Profetul ﷺ se ascundea în Mecca. Când se ruga împreună cu companionii săi și recita cu voce tare, politeiștii îl auzeau și insultau Coranul, pe Allah și pe Mesagerul Său ﷺ. Versetul îndemna la o cale de mijloc: să nu recite atât de tare încât ei să audă și nici atât de încet încât companionii să nu audă recitarea.
Nu recita atât de tare încât alții să audă recitarea și să o folosească în scopuri rele.
Nu recita atât de încet încât companionii să nu te poată auzi.
Un volum potrivit al vocii, între recitarea tare și șoaptă.
Comentatorii clasici, printre care Ibn Hajar, discută faptul că, în această situație, versetul prescria un volum echilibrat al vocii: companionii trebuiau să audă recitarea, în timp ce ascultătorii ostili nu trebuiau să o folosească drept prilej de insultă. Învățații subliniază că explicarea unui verset ține cont de împrejurările revelării sale. Această relatare descrie contextul din Mecca; ea nu stabilește, prin ea însăși, o regulă generală potrivit căreia toate rugăciunile trebuie recitate audibil în același fel.
- În timpul recitării, alege un volum al vocii care îi ajută pe cei prezenți să asculte fără a provoca deranj inutil.
- Când îți exprimi credința, ține cont de situație și evită provocarea inutilă, dacă astfel protejezi scopul actului de adorare.
- Când există opinii diferite despre aplicarea unui verset, consultă explicațiile învățaților de încredere și ține seama de context.
Această relatare sahih oferă, de asemenea prin Ibn Masud, contextul cuvintelor despre recitarea tare și cea încetă.
Sahih al-Bukhari · #4723 (Sahih)Această relatare tratează contextul revelării unui verset apropiat și plasează relatarea în aceeași secțiune de tafsir despre perioada meccană.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.