Sahih al-Bukhari, hadithul 5295
Relatat de Anas ibn Malik. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Anas ibn Malik
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
وَقَالَ الأُوَيْسِيُّ حَدَّثَنَا إِبْرَاهِيمُ بْنُ سَعْدٍ، عَنْ شُعْبَةَ بْنِ الْحَجَّاجِ، عَنْ هِشَامِ بْنِ زَيْدٍ، عَنْ أَنَسِ بْنِ مَالِكٍ، قَالَ عَدَا يَهُودِيٌّ فِي عَهْدِ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم عَلَى جَارِيَةٍ، فَأَخَذَ أَوْضَاحًا كَانَتْ عَلَيْهَا وَرَضَخَ رَأْسَهَا، فَأَتَى بِهَا أَهْلُهَا رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَهْىَ فِي آخِرِ رَمَقٍ، وَقَدْ أُصْمِتَتْ، فَقَالَ لَهَا رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " مَنْ قَتَلَكِ فُلاَنٌ ". لِغَيْرِ الَّذِي قَتَلَهَا، فَأَشَارَتْ بِرَأْسِهَا أَنْ لاَ، قَالَ فَقَالَ لِرَجُلٍ آخَرَ غَيْرِ الَّذِي قَتَلَهَا، فَأَشَارَتْ أَنْ لاَ، فَقَالَ " فَفُلاَنٌ ". لِقَاتِلِهَا فَأَشَارَتْ أَنْ نَعَمْ، فَأَمَرَ بِهِ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فَرُضِخَ رَأْسُهُ بَيْنَ حَجَرَيْنِ.
Al-Awaisi a spus: Ibrahim ibn Sa'd ne-a relatat, de la Șu'ba ibn al-Hadjdjadj, de la Hișam ibn Zaid, de la Anas ibn Malik, care a spus: În vremea Trimisului lui Allah ﷺ, un evreu a atacat o fată, i-a luat podoabele de argint pe care le purta și i-a zdrobit capul. Familia ei a adus-o la Trimisul lui Allah ﷺ când ea era în ultimele clipe de viață și nu mai putea vorbi. Trimisul lui Allah ﷺ a întrebat-o:
„Cine te-a ucis? Cutare?” – numind pe altcineva decât ucigașul ei. Ea a făcut un semn din cap că nu. Apoi a întrebat despre un alt bărbat, tot nu ucigașul ei, iar ea a făcut din nou semn că nu. Atunci el a întrebat: „A fost cutare?” – numindu-l pe ucigașul ei, iar ea a încuviințat din cap. Atunci Trimisul lui Allah ﷺ a poruncit ca acel bărbat să fie pedepsit, iar capul i-a fost zdrobit între două pietre.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Victima aflată pe moarte și-a indicat atacatorul, după care s-a făcut dreptate.
Starea în care cineva este încă în viață, dar este de așteptat să moară în curând.
O pedeapsă reglementată de lege, care face dreptate în anumite cazuri de infracțiuni grave.
Învățații deduc de aici că o victimă care nu mai poate vorbi poate indica făptașul printr-un gest, iar judecătorul trebuie să cerceteze cu atenție astfel de indicii. Profetul ﷺ a numit mai întâi alte persoane, pentru a stabili dacă victima îl recunoștea pe făptașul indicat. Pasajul este discutat și în legătură cu represaliile pentru omor. Juriștii clasici subliniază că asemenea pedepse pot fi aplicate numai de autoritățile competente și cu respectarea regulilor privind probele și procedura judiciară; ele nu justifică dreptatea făcută pe cont propriu.
- În cazul unei nedreptăți grave, cercetează cu atenție mărturiile și indiciile înainte de a pronunța o judecată.
- Sesizează suspiciunile autorităților competente și nu aplica niciodată singur o pedeapsă.
- Protejează victimele și tratează mărturiile lor cu atenție, chiar și atunci când pot comunica numai prin gesturi.
Această relatare din aceeași secțiune a Sahih al-Bukhari abordează, de asemenea, represaliile și condițiile legate de o infracțiune gravă.
40 Hadith van an-Nawawi · #14 (Sahih)Acest hadith menționează cazurile limitate în care, potrivit relatării, vărsarea de sânge poate fi legitimă; el subliniază că aceasta nu justifică dreptatea făcută pe cont propriu.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.