Sahih al-Bukhari, hadithul 5358
Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatarea
حَدَّثَنَا سَعِيدُ بْنُ عُفَيْرٍ، قَالَ حَدَّثَنِي اللَّيْثُ، قَالَ حَدَّثَنِي عُقَيْلٌ، عَنِ ابْنِ شِهَابٍ، قَالَ أَخْبَرَنِي مَالِكُ بْنُ أَوْسِ بْنِ الْحَدَثَانِ، وَكَانَ، مُحَمَّدُ بْنُ جُبَيْرِ بْنِ مُطْعِمٍ ذَكَرَ لِي ذِكْرًا مِنْ حَدِيثِهِ، فَانْطَلَقْتُ حَتَّى دَخَلْتُ عَلَى مَالِكِ بْنِ أَوْسٍ فَسَأَلْتُهُ فَقَالَ مَالِكٌ انْطَلَقْتُ حَتَّى أَدْخُلَ عَلَى عُمَرَ، إِذْ أَتَاهُ حَاجِبُهُ يَرْفَا فَقَالَ هَلْ لَكَ فِي عُثْمَانَ وَعَبْدِ الرَّحْمَنِ وَالزُّبَيْرِ وَسَعْدٍ يَسْتَأْذِنُونَ قَالَ نَعَمْ. فَأَذِنَ لَهُمْ ـ قَالَ ـ فَدَخَلُوا وَسَلَّمُوا فَجَلَسُوا، ثُمَّ لَبِثَ يَرْفَا قَلِيلاً فَقَالَ لِعُمَرَ هَلْ لَكَ فِي عَلِيٍّ وَعَبَّاسٍ قَالَ نَعَمْ. فَأَذِنَ لَهُمَا، فَلَمَّا دَخَلاَ سَلَّمَا وَجَلَسَا، فَقَالَ عَبَّاسٌ يَا أَمِيرَ الْمُؤْمِنِينَ اقْضِ بَيْنِي وَبَيْنَ هَذَا. فَقَالَ الرَّهْطُ عُثْمَانُ وَأَصْحَابُهُ يَا أَمِيرَ الْمُؤْمِنِينَ اقْضِ بَيْنَهُمَا، وَأَرِحْ أَحَدَهُمَا مِنَ الآخَرِ. فَقَالَ عُمَرُ اتَّئِدُوا أَنْشُدُكُمْ بِاللَّهِ الَّذِي بِهِ تَقُومُ السَّمَاءُ وَالأَرْضُ، هَلْ تَعْلَمُونَ أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم قَالَ " لاَ نُورَثُ مَا تَرَكْنَا صَدَقَةٌ ". يُرِيدُ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم نَفْسَهُ. قَالَ الرَّهْطُ قَدْ قَالَ ذَلِكَ. فَأَقْبَلَ عُمَرُ عَلَى عَلِيٍّ وَعَبَّاسٍ فَقَالَ أَنْشُدُكُمَا بِاللَّهِ هَلْ تَعْلَمَانِ أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم قَالَ ذَلِكَ قَالاَ قَدْ قَالَ ذَلِكَ. قَالَ عُمَرُ فَإِنِّي أُحَدِّثُكُمْ عَنْ هَذَا الأَمْرِ، إِنَّ اللَّهَ كَانَ خَصَّ رَسُولَهُ صلى الله عليه وسلم فِي هَذَا الْمَالِ بِشَىْءٍ لَمْ يُعْطِهِ أَحَدًا غَيْرَهُ، قَالَ اللَّهُ {مَا أَفَاءَ اللَّهُ عَلَى رَسُولِهِ مِنْهُمْ فَمَا أَوْجَفْتُمْ عَلَيْهِ مِنْ خَيْلٍ} إِلَى قَوْلِهِ {قَدِيرٌ}. فَكَانَتْ هَذِهِ خَالِصَةً لِرَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَاللَّهِ مَا احْتَازَهَا دُونَكُمْ وَلاَ اسْتَأْثَرَ بِهَا عَلَيْكُمْ، لَقَدْ أَعْطَاكُمُوهَا وَبَثَّهَا فِيكُمْ، حَتَّى بَقِيَ مِنْهَا هَذَا الْمَالُ، فَكَانَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم يُنْفِقُ عَلَى أَهْلِهِ نَفَقَةَ سَنَتِهِمْ مِنْ هَذَا الْمَالِ، ثُمَّ يَأْخُذُ مَا بَقِيَ، فَيَجْعَلُهُ مَجْعَلَ مَالِ اللَّهِ، فَعَمِلَ بِذَلِكَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَيَاتَهُ، أَنْشُدُكُمْ بِاللَّهِ، هَلْ تَعْلَمُونَ ذَلِكَ قَالُوا نَعَمْ. قَالَ لِعَلِيٍّ وَعَبَّاسٍ أَنْشُدُكُمَا بِاللَّهِ هَلْ تَعْلَمَانِ ذَلِكَ قَالاَ نَعَمْ. ثُمَّ تَوَفَّى اللَّهُ نَبِيَّهُ صلى الله عليه وسلم فَقَالَ أَبُو بَكْرٍ أَنَا وَلِيُّ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فَقَبَضَهَا أَبُو بَكْرٍ يَعْمَلُ فِيهَا بِمَا عَمِلَ بِهِ فِيهَا رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَأَنْتُمَا حِينَئِذٍ ـ وَأَقْبَلَ عَلَى عَلِيٍّ وَعَبَّاسٍ ـ تَزْعُمَانِ أَنَّ أَبَا بَكْرٍ كَذَا وَكَذَا، وَاللَّهُ يَعْلَمُ أَنَّهُ فِيهَا صَادِقٌ بَارٌّ رَاشِدٌ تَابِعٌ لِلْحَقِّ، ثُمَّ تَوَفَّى اللَّهُ أَبَا بَكْرٍ فَقُلْتُ أَنَا وَلِيُّ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَأَبِي بَكْرٍ، فَقَبَضْتُهَا سَنَتَيْنِ أَعْمَلُ فِيهَا بِمَا عَمِلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَأَبُو بَكْرٍ، ثُمَّ جِئْتُمَانِي وَكَلِمَتُكُمَا وَاحِدَةٌ وَأَمْرُكُمَا جَمِيعٌ، جِئْتَنِي تَسْأَلُنِي نَصِيبَكَ مِنِ ابْنِ أَخِيكَ، وَأَتَى هَذَا يَسْأَلُنِي نَصِيبَ امْرَأَتِهِ مِنْ أَبِيهَا، فَقُلْتُ إِنْ شِئْتُمَا دَفَعْتُهُ إِلَيْكُمَا عَلَى أَنَّ عَلَيْكُمَا عَهْدَ اللَّهِ وَمِيثَاقَهُ لَتَعْمَلاَنِ فِيهَا بِمَا عَمِلَ بِهِ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَبِمَا عَمِلَ بِهِ فِيهَا أَبُو بَكْرٍ، وَبِمَا عَمِلْتُ بِهِ فِيهَا، مُنْذُ وُلِّيتُهَا، وَإِلاَّ فَلاَ تُكَلِّمَانِي فِيهَا فَقُلْتُمَا ادْفَعْهَا إِلَيْنَا بِذَلِكَ. فَدَفَعْتُهَا إِلَيْكُمَا بِذَلِكَ، أَنْشُدُكُمْ بِاللَّهِ هَلْ دَفَعْتُهَا إِلَيْهِمَا بِذَلِكَ فَقَالَ الرَّهْطُ نَعَمْ. قَالَ فَأَقْبَلَ عَلَى عَلِيٍّ وَعَبَّاسٍ فَقَالَ أَنْشُدُكُمَا بِاللَّهِ هَلْ دَفَعْتُهَا إِلَيْكُمَا بِذَلِكَ قَالاَ نَعَمْ. قَالَ أَفَتَلْتَمِسَانِ مِنِّي قَضَاءً غَيْرَ ذَلِكَ، فَوَالَّذِي بِإِذْنِهِ تَقُومُ السَّمَاءُ وَالأَرْضُ لاَ أَقْضِي فِيهَا قَضَاءً غَيْرَ ذَلِكَ، حَتَّى تَقُومَ السَّاعَةُ، فَإِنْ عَجَزْتُمَا عَنْهَا فَادْفَعَاهَا فَأَنَا أَكْفِيكُمَاهَا.
Ne-a relatat Sa'id ibn 'Ufair, care a spus: Mi-a relatat Al-Laith, care a spus: Mi-a relatat 'Uqail, de la Ibn Șihab, care a spus: M-a informat Malik ibn Aus ibn Al-Hadathan, iar Muhammad ibn Jubair ibn Mut'im mi-a menționat o parte din relatarea sa, așa că am mers până am intrat la Malik ibn Aus și l-am întrebat. Malik a spus: Am mers să intru la Umar, când a venit la el portarul său, Yarfa, spunând:
«Îi primești pe Uthman, Abdur-Rahman, Az-Zubair și Sa'd, care cer permisiunea să intre?» El a răspuns: «Da.» Astfel, le-a dat voie să intre; ei au intrat, au salutat și s-au așezat. Apoi Yarfa a mai zăbovit puțin și i-a spus lui Umar: «Îi primești pe Ali și Abbas?» El a răspuns: «Da.» Le-a dat voie să intre, iar când au intrat, au salutat și s-au așezat. Abbas a spus: «O, Amir al-Mu'minin! Judecă între mine și acesta!» Grupul format din Uthman și tovarășii săi a spus: «O, Amir al-Mu'minin! Judecă între ei și scapă-l pe unul de celălalt!» Umar a spus: «Așteptați! Vă conjur pe Allah, Cel prin Care stau cerurile și pământul, știți voi că Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: „Noi nu lăsăm moștenire; ceea ce lăsăm în urmă este sadaka (caritate)” – referindu-se la sine însuși?» Grupul a răspuns: «Într-adevăr, a spus aceasta.» Atunci Umar s-a întors către Ali și Abbas și a spus: «Vă conjur pe Allah, știți voi că Mesagerul lui Allah ﷺ a spus aceasta?» Ei au răspuns: «Da, a spus-o.» Umar a continuat: «Acum vă voi vorbi despre această chestiune. Allah l-a distins pe Mesagerul Său ﷺ cu ceva din acest bun pe care nu l-a dat nimănui altcuiva. Allah a spus: {Ceea ce Allah a dăruit Mesagerului Său de la ei, pentru care nu ați mânat nici cai, nici cămile...} până la cuvintele Sale {...Allah este Atotputernic}. Acest bun a fost exclusiv pentru Mesagerul lui Allah ﷺ. Dar, pe Allah, el nu l-a oprit de la voi și nici nu l-a păstrat doar pentru sine, privându-vă de el; vi l-a dat vouă și l-a împărțit printre voi, până când a rămas doar acest bun. Din acesta, Mesagerul lui Allah ﷺ își întreținea familia pentru un an, iar ceea ce rămânea îl folosea acolo unde se foloseau bunurile lui Allah. Mesagerul lui Allah ﷺ a procedat astfel pe tot parcursul vieții sale. Vă conjur pe Allah, știți voi aceasta?» Ei au răspuns: «Da.» Apoi le-a spus lui Ali și Abbas: «Vă conjur pe Allah, știți voi aceasta?» Ei au răspuns: «Da.» Umar a adăugat: «După ce Allah l-a luat la El pe Profetul Său ﷺ, Abu Bakr a spus: „Eu sunt succesorul Mesagerului lui Allah ﷺ”, și a preluat acest bun, administrându-l exact cum făcuse Mesagerul lui Allah ﷺ. Iar voi doi știați bine aceasta atunci.» Apoi s-a întors către Ali și Abbas spunând: «Voi susțineți că Abu Bakr a fost cutare și cutare! Dar Allah știe că el a fost sincer, evlavios, drept și următor al adevărului în această privință.» Apoi Allah l-a luat la El pe Abu Bakr, iar eu am spus: „Eu sunt succesorul Mesagerului lui Allah ﷺ și al lui Abu Bakr.” Am preluat acest bun timp de doi ani, administrându-l așa cum au făcut Mesagerul lui Allah ﷺ și Abu Bakr. Apoi ați venit la mine amândoi, având aceeași pretenție și aceeași problemă. Tu (Abbas) ai venit cerând partea ta de la fiul fratelui tău, iar acesta (Ali) a venit cerând partea soției sale de la tatăl ei. V-am spus: „Dacă doriți, vi-l voi încredința, cu condiția să luați asupra voastră legământul și jurământul lui Allah că îl veți administra așa cum au făcut Mesagerul lui Allah ﷺ și Abu Bakr, și așa cum am făcut eu de când l-am preluat; altfel, nu-mi mai vorbiți despre aceasta.” Voi ați răspuns: „Încredințează-ni-l în aceste condiții.” Și vi l-am încredințat astfel. Vă conjur pe Allah, le-am încredințat-o în aceste condiții?» Grupul a răspuns: «Da.» Apoi s-a întors către Ali și Abbas spunând: «Vă conjur pe Allah, v-am încredințat-o în aceste condiții?» Ei au răspuns: «Da.» Umar a conchis: «Și acum cereți de la mine o altă hotărâre? Pe Cel prin a Cărui voie stau cerurile și pământul, nu voi da niciodată o altă hotărâre în această privință până la Ceasul de Apoi! Dacă nu puteți să-l administrați, atunci returnați-l mie, căci eu mă voi ocupa de el în numele vostru.»
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ rezerva mijloacele necesare întreținerii familiei sale pentru un an și administra restul ca bun al comunității.
ʿAli și ʿAbbas i-au cerut lui ʿUmar o hotărâre privind administrarea bunurilor asociate Profetului ﷺ. ʿUmar le-a reamintit celor prezenți afirmația că profeții nu lasă moștenire și înțelegerea în temeiul căreia le fusese încredințată administrarea acelor bunuri.
Bunuri care revin musulmanilor fără o bătălie și sunt administrate conform regulilor islamice.
Caritate; aici se referă la bunuri care nu sunt împărțite ca moștenire personală.
Mijloacele necesare pentru a asigura întreținerea familiei timp de un an.
Savanții clasici deduc de aici că bunurile despre care vorbea ʿUmar nu au fost împărțite între moștenitori ca o moștenire obișnuită, ci au fost administrate potrivit practicii profetice. Relatarea arată și că familia Profetului ﷺ primea din acele mijloace o întreținere adecvată, iar suma rămasă era folosită în beneficiul comunității. Juriștii discută regulile precise privind fayʾ și administrarea acestuia în cadrul doctrinei despre proprietatea publică; acest pasaj, luat singur, nu stabilește o regulă generală pentru moștenirea personală a fiecăruia.
- Stabilește dinainte reguli clare pentru administrarea mijloacelor comune și respectă-le cu grijă.
- Include mai întâi întreținerea necesară a familiei în orice buget responsabil.
- Administrează transparent banii comunității și folosește suma rămasă potrivit scopului convenit.
Această relatare sahih tratează, de asemenea, afirmația că Profetul ﷺ nu a lăsat moștenire și ajută la plasarea subiectului în contextul moștenirii și al carității.
Sahih al-Bukhari · #5356 (Sahih)Această relatare sahih ține de tema întreținerii familiei și completează ideea cheltuirii responsabile pentru cei apropiați.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.