Bune maniere și comportament · Sahih al-Bukhari

Sahih al-Bukhari, hadithul 6105

Relatat de Thabit ibn al-Dahhak. Text arab cu traducere și explicații proprii.

Sahih (de încredere)Carte: Bune maniere și comportament
صحيح البخاري
Cine a relatat?

De la al‑Bukhari înapoi la Profetul ﷺ

Sahih (de încredere)
  1. 1Musa ibn Isma'ili-a relatat lui al‑Bukhariمُوسَى بْنُ إِسْمَاعِيلَ
  2. 2Wuhaybوُهَيْبٌ
  3. 3Ayyubأَيُّوبُ
  4. 4Abu Qilabaأَبِي قِلاَبَةَ
  5. 5Thabit ibn ad‑Dahhakثَابِتِ بْنِ الضَّحَّاكِ
  6. 6Trimisul lui Allah ﷺرَسُولُ اللَّهِ ﷺ

Ordinea este cea din textul arab al acestei relatări. Numele sunt transliterate din arabă în alfabetul latin. Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.

Relatarea

Text arab

حَدَّثَنَا مُوسَى بْنُ إِسْمَاعِيلَ، حَدَّثَنَا وُهَيْبٌ، حَدَّثَنَا أَيُّوبُ، عَنْ أَبِي قِلاَبَةَ، عَنْ ثَابِتِ بْنِ الضَّحَّاكِ، عَنِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم قَالَ ‏ "‏ مَنْ حَلَفَ بِمِلَّةٍ غَيْرِ الإِسْلاَمِ كَاذِبًا فَهْوَ كَمَا قَالَ، وَمَنْ قَتَلَ نَفْسَهُ بِشَىْءٍ عُذِّبَ بِهِ فِي نَارِ جَهَنَّمَ، وَلَعْنُ الْمُؤْمِنِ كَقَتْلِهِ، وَمَنْ رَمَى مُؤْمِنًا بِكُفْرٍ فَهْوَ كَقَتْلِهِ ‏"‏‏.‏

Traducere

Ne-a relatat Musa ibn Ismail, ne-a relatat Wuhaib, ne-a relatat Ayyub, de la Abu Qilaba, de la Thabit ibn ad-Dahhak, de la Profetul ﷺ, care a spus:

„Cine jură pe o altă religie decât Islamul, mințind, este așa cum a spus; și cine se sinucide cu ceva, va fi pedepsit cu același lucru în Focul Iadului; blestemarea unui credincios este asemenea uciderii lui; iar cine îl acuză pe un credincios de necredință, este ca și cum l-ar fi ucis.”

Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.

Mesajul central

Hadithul avertizează împotriva jurămintelor false, sinuciderii și acuzațiilor grave.

Explicarea termenilor dificili
Jurământul pe o altă religie

Un jurământ prin care cineva se atribuie unei alte religii, mai ales dacă minte în mod conștient.

Blestemarea

A-i refuza cuiva mila lui Dumnezeu sau a rosti un blestem asupra lui.

Acuzarea unui credincios de necredință

A-l numi necredincios pe un musulman fără un temei valid.

Ce au dedus învățații

Savanții clasici explică faptul că asemănarea dintre blestemare și acuzația neîntemeiată de necredință, pe de o parte, și crimă, pe de alta, subliniază gravitatea lor; nu înseamnă că pedeapsa juridică este aceeași. Acuzarea de necredință necesită cunoaștere și îndeplinirea unor condiții stricte și nu este ceva ce trebuie făcut prin judecăți pripite. Avertismentul cu privire la sinucidere subliniază caracterul sacru al vieții, iar menționarea pedepsei nu stabilește, prin ea însăși, judecata finală asupra unei persoane. Savanții discută jurământul pe o altă religie ca pe o afirmație care constituie un păcat grav; consecințele exacte depind de intenție și de formulare.

Învățăminte pentru astăzi
  1. Nu jura cu ușurință și nu folosi niciodată o altă religie pentru a da greutate unei minciuni.
  2. Nu blestema pe nimeni și nu-l numi necredincios pe un musulman fără cunoaștere și un temei valid.
  3. Ocrotește viața, inclusiv propria viață, iar dacă ești cuprins de disperare, cere imediat sprijinul unei persoane de încredere.
الْحَدِيثُ الشَّرِيفُ

Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta

Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.