Sahih al-Bukhari, hadithul 6606
Relatat de Abu Huraira. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abu Huraira
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا حِبَّانُ بْنُ مُوسَى، أَخْبَرَنَا عَبْدُ اللَّهِ، أَخْبَرَنَا مَعْمَرٌ، عَنِ الزُّهْرِيِّ، عَنْ سَعِيدِ بْنِ الْمُسَيَّبِ، عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ ـ رضى الله عنه ـ قَالَ شَهِدْنَا مَعَ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم خَيْبَرَ فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم لِرَجُلٍ مِمَّنْ مَعَهُ يَدَّعِي الإِسْلاَمَ " هَذَا مِنْ أَهْلِ النَّارِ ". فَلَمَّا حَضَرَ الْقِتَالُ قَاتَلَ الرَّجُلُ مِنْ أَشَدِّ الْقِتَالِ، وَكَثُرَتْ بِهِ الْجِرَاحُ فَأَثْبَتَتْهُ، فَجَاءَ رَجُلٌ مِنْ أَصْحَابِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ أَرَأَيْتَ الَّذِي تَحَدَّثْتَ أَنَّهُ مِنْ أَهْلِ النَّارِ قَدْ قَاتَلَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ مِنْ أَشَدِّ الْقِتَالِ، فَكَثُرَتْ بِهِ الْجِرَاحُ. فَقَالَ النَّبِيُّ صلى الله عليه وسلم " أَمَا إِنَّهُ مِنْ أَهْلِ النَّارِ ". فَكَادَ بَعْضُ الْمُسْلِمِينَ يَرْتَابُ فَبَيْنَمَا هُوَ عَلَى ذَلِكَ إِذْ وَجَدَ الرَّجُلُ أَلَمَ الْجِرَاحِ فَأَهْوَى بِيَدِهِ إِلَى كِنَانَتِهِ، فَانْتَزَعَ مِنْهَا سَهْمًا فَانْتَحَرَ بِهَا، فَاشْتَدَّ رِجَالٌ مِنَ الْمُسْلِمِينَ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فَقَالُوا يَا رَسُولَ اللَّهِ صَدَّقَ اللَّهُ حَدِيثَكَ، قَدِ انْتَحَرَ فُلاَنٌ فَقَتَلَ نَفْسَهُ. فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " يَا بِلاَلُ قُمْ فَأَذِّنْ، لاَ يَدْخُلُ الْجَنَّةَ إِلاَّ مُؤْمِنٌ، وَإِنَّ اللَّهَ لَيُؤَيِّدُ هَذَا الدِّينَ بِالرَّجُلِ الْفَاجِرِ ".
Ne-a relatat Hibban ibn Musa, ne-a informat Abdullah, ne-a informat Ma'mar, de la Az-Zuhri, de la Sa'id ibn Al-Musayyib, de la Abu Huraira – Allah să fie mulțumit de el – care a spus: Am participat alături de Trimisul lui Allah ﷺ la bătălia de la Khaibar. Trimisul lui Allah ﷺ a spus despre un bărbat dintre cei ce erau cu el și care pretindea că este musulman:
„Acesta este dintre oamenii Iadului.” Când a început lupta, bărbatul s-a luptat cu o vitejie ieșită din comun și a primit multe răni care l-au doborât. Atunci, un bărbat dintre companionii Profetului ﷺ a venit și a spus: „O, Trimis al lui Allah! Ai văzut că cel despre care ai spus că este dintre oamenii Iadului s-a luptat pe calea lui Allah cu cea mai mare vitejie și a primit multe răni?” Profetul ﷺ a răspuns: „Cu adevărat, el este dintre oamenii Iadului.” Unii musulmani au fost aproape să se îndoiască, dar în timp ce lucrurile stăteau așa, bărbatul, copleșit de durerea rănilor, a dus mâna la tolbă, a scos o săgeată și s-a sinucis cu ea. Câțiva bărbați dintre musulmani au alergat la Trimisul lui Allah ﷺ și au spus: „O, Trimis al lui Allah! Allah a adeverit spusele tale; cutare s-a sinucis și și-a luat singur viața.” Atunci Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „O, Bilal! Ridică-te și fă anunțul: Nu va intra în Paradis decât un credincios, însă Allah poate sprijini această religie chiar și printr-un om nelegiuit.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Comportamentul curajos nu dovedește o credință sinceră; contează starea lăuntrică.
Evenimentul are loc în timpul expediției la Khaybar. Textul menționează că Profetul ﷺ a anunțat despre un bărbat care pretindea că este musulman că va fi dintre cei ai Focului; mai târziu, în timpul luptei, bărbatul și-a luat viața.
O oază și o zonă de fortărețe la nord de Medina, unde musulmanii au pornit într-o expediție conduși de Profetul ﷺ.
Un recipient în care un arcaș își păstrează săgețile.
Islamul poate beneficia de faptele cuiva chiar dacă acea persoană este păcătoasă; acest lucru nu înseamnă automat că starea sa lăuntrică de credință sau destinul său final sunt bune.
Comentatorii clasici, printre care Ibn Hajar, subliniază că vitejia exterioară, în sine, nu dovedește sinceritatea sau un sfârșit bun. Oamenii judecă faptele vizibile, în timp ce Allah cunoaște starea lăuntrică și sfârșitul fiecăruia. Anunțul Profetului ﷺ se întemeia pe revelație și nu le oferă oamenilor obișnuiți temeiul de a stabili, fără dovezi, destinul final al cuiva. Învățații deduc, de asemenea, că sprijinirea religiei prin faptele cuiva nu înseamnă că acea persoană este ea însăși evlavioasă.
- Nu judeca credința cuiva doar după curajul vizibil, succes sau alte fapte impresionante.
- Concentrează-te asupra sincerității și perseverenței în credință; cere-I lui Allah un sfârșit bun.
- Vorbește cu prudență despre destinul final al cuiva și lasă judecata asupra acestuia în seama lui Allah.
Această relatare vorbește, de asemenea, despre un luptător care se comportă cu o vitejie remarcabilă, dar al cărui act final arată că purtarea exterioară nu garantează un sfârșit bun.
Sahih al-Bukhari · #6604 (Sahih)Această relatare tratează relația dintre predestinare și fapte și ajută la plasarea în context a temei voinței divine din acest pasaj.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.