Sahih al-Bukhari, hadithul 7291
Relatat de Abu Musa al-Ash'ari. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abu Musa al-Ash'ari
Colecția Sahih al-Bukhari este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا يُوسُفُ بْنُ مُوسَى، حَدَّثَنَا أَبُو أُسَامَةَ، عَنْ بُرَيْدِ بْنِ أَبِي بُرْدَةَ، عَنْ أَبِي بُرْدَةَ، عَنْ أَبِي مُوسَى الأَشْعَرِيِّ، قَالَ سُئِلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم عَنْ أَشْيَاءَ كَرِهَهَا، فَلَمَّا أَكْثَرُوا عَلَيْهِ الْمَسْأَلَةَ غَضِبَ وَقَالَ " سَلُونِي ". فَقَامَ رَجُلٌ فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ مَنْ أَبِي قَالَ " أَبُوكَ حُذَافَةُ ". ثُمَّ قَامَ آخَرُ فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ مَنْ أَبِي فَقَالَ " أَبُوكَ سَالِمٌ مَوْلَى شَيْبَةَ ". فَلَمَّا رَأَى عُمَرُ مَا بِوَجْهِ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مِنَ الْغَضَبِ قَالَ إِنَّا نَتُوبُ إِلَى اللَّهِ عَزَّ وَجَلَّ.
Ne-a relatat Yusuf ibn Musa, ne-a relatat Abu Usama, de la Buraidah ibn Abi Burdah, de la Abu Burdah, de la Abu Musa Al-Aș'ari, care a spus: Trimisul lui Allah ﷺ a fost întrebat despre lucruri pe care le detesta, iar când oamenii au insistat cu întrebările, el s-a mâniat și a zis:
„Întrebați-mă!” Atunci un bărbat s-a ridicat și a spus: „O, Trimis al lui Allah! Cine este tatăl meu?” El a răspuns: „Tatăl tău este Hudhaifa.” Apoi s-a ridicat altul și a spus: „O, Trimis al lui Allah! Cine este tatăl meu?” El a zis: „Tatăl tău este Salim, mawla lui Șaiba.” Când Umar a văzut mânia de pe fața Trimisului lui Allah ﷺ, a spus: „Ne căim către Allah, Cel Puternic și Măreț.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ a avertizat împotriva întrebărilor insistente care nu au un scop folositor.
Hadithul menționează că oamenii îi puneau Profetului ﷺ întrebări despre lucruri pe care acesta le dezaproba și continuau să insiste. Textul menționează și întrebările concrete despre tați, precum și reacția lui Omar.
Un protejat sau un eliberat aflat în legătură cu o familie ori un trib.
A-și arăta regretul pentru faptele greșite și a-I cere iertare lui Allah.
Savanții clasici deduc de aici că întrebările puse pentru dobândirea cunoașterii sunt valoroase, însă trebuie evitate întrebările fără folos, care provoacă o confuzie inutilă sau privesc lucruri interzise care încă nu s-au petrecut. Mustrarea vizează insistența excesivă și nepotrivită, nu întrebările sincere prin care se caută îndrumare religioasă. Ei subliniază și că un profesor poate uneori să stabilească limpede anumite limite, iar Omar a încercat să reducă tensiunea exprimându-și căința și întoarcerea la Allah.
- Pune întrebări cu un scop clar de învățare și evită-le pe cele care nu fac decât să alimenteze curiozitatea sau disputa.
- Cere lămuriri când ai nevoie, dar păstrează politețea și ține cont de situația celui care vorbește.
- Concentrează-te asupra cunoașterii care te ajută să I te supui lui Allah și să te porți bine în viața de zi cu zi.
Această relatare din aceeași carte tratează adresarea întrebărilor și lămurește atitudinea companionilor față de întrebările care puteau duce la obligații inutile.
Sahih al-Bukhari · #7293 (Sahih)Omar relatează că însoțitorii erau împiedicați să insiste excesiv cu întrebările; aceasta se potrivește cu avertismentul de a întreba cu grijă și măsură.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.