Sahih Muslim, hadithul 3952
Relatat de Rafi ibn Khadij. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Rafi ibn Khadij
Colecția Sahih Muslim este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا إِسْحَاقُ، أَخْبَرَنَا عِيسَى بْنُ يُونُسَ، حَدَّثَنَا الأَوْزَاعِيُّ، عَنْ رَبِيعَةَ بْنِ أَبِي، عَبْدِ الرَّحْمَنِ حَدَّثَنِي حَنْظَلَةُ بْنُ قَيْسٍ الأَنْصَارِيُّ، قَالَ سَأَلْتُ رَافِعَ بْنَ خَدِيجٍ عَنْ كِرَاءِ الأَرْضِ، بِالذَّهَبِ وَالْوَرِقِ فَقَالَ لاَ بَأْسَ بِهِ إِنَّمَا كَانَ النَّاسُ يُؤَاجِرُونَ عَلَى عَهْدِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم عَلَى الْمَاذِيَانَاتِ وَأَقْبَالِ الْجَدَاوِلِ وَأَشْيَاءَ مِنَ الزَّرْعِ فَيَهْلِكُ هَذَا وَيَسْلَمُ هَذَا وَيَسْلَمُ هَذَا وَيَهْلِكُ هَذَا فَلَمْ يَكُنْ لِلنَّاسِ كِرَاءٌ إِلاَّ هَذَا فَلِذَلِكَ زُجِرَ عَنْهُ . فَأَمَّا شَىْءٌ مَعْلُومٌ مَضْمُونٌ فَلاَ بَأْسَ بِهِ .
Ne-a relatat Ishaq, ne-a informat Isa ibn Yunus, ne-a relatat Al-Awza'i, de la Rabi'a ibn Abi Abd ar-Rahman, care a spus: Mi-a relatat Hanzala ibn Qais al-Ansari:
„L-am întrebat pe Rafi' ibn Khadij despre închirierea pământului în schimbul aurului și argintului, iar el a răspuns: «Nu este nicio problemă în aceasta. Oamenii obișnuiau să arendeze pământuri pe vremea Profetului ﷺ contra unor recolte din zonele irigate, de la gurile canalelor sau din anumite părți ale semănăturilor. Dar se întâmpla ca o parte să fie distrusă și alta să scape, sau invers, astfel încât oamenii nu primeau nicio chirie decât dacă acea parte specifică supraviețuia. Din acest motiv s-a interzis această practică. Însă, dacă este vorba de ceva cunoscut și garantat, atunci nu este nicio problemă.»
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Arendarea terenului este permisă pentru o plată fixă și garantată.
A da cuiva dreptul de a folosi o parcelă de teren în schimbul unei plăți convenite.
Bani ca plată fixă, spre deosebire de o cotă nesigură din recoltă.
Porțiuni de teren de-a lungul cursurilor de apă, indicate în acordurile vechi ca obiect al arendei sau ca sursă de venit.
Învățații deduc de aici că arendarea terenului în schimbul unei sume de bani stabilite în prealabil este permisă. Obiecția privea acordurile în care plata depindea de o anumită parte a recoltei: acea parte putea să nu dea roade, în timp ce restul recoltei rămânea intact, ceea ce făcea împărțirea nesigură și inechitabilă. Școlile juridice discută diferite forme de arendă agricolă, însă evitarea ambiguității și a disputelor este un principiu important.
- La arendare, stabiliți dinainte suma datorată și momentul plății.
- Nu legați plata de o recoltă nesigură provenită dintr-o anumită parte a parcelei.
- Formulați acordurile clar, astfel încât ambele părți să își cunoască drepturile și obligațiile.
Această relatare tratează, de asemenea, întrebarea lui Hanzala ibn Qays adresată lui Rafi ibn Khadij despre arendarea terenului și clarifică regulile privind plata.
Sahih Muslim · #3950 (Sahih)Aceasta discută obiecțiile față de anumite forme de arendă agricolă și oferă un context suplimentar pentru explicația lui Rafi ibn Khadij.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.