Sahih Muslim, hadithul 4622
Relatat de Abu Hurayrah. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abu Hurayrah
Colecția Sahih Muslim este considerată autentică în întregime.
Relatarea
حَدَّثَنَا شَيْبَانُ بْنُ فَرُّوخَ، حَدَّثَنَا سُلَيْمَانُ بْنُ الْمُغِيرَةِ، حَدَّثَنَا ثَابِتٌ الْبُنَانِيُّ، عَنْ عَبْدِ اللَّهِ بْنِ رَبَاحٍ، عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ، قَالَ وَفَدَتْ وُفُودٌ إِلَى مُعَاوِيَةَ وَذَلِكَ فِي رَمَضَانَ فَكَانَ يَصْنَعُ بَعْضُنَا لِبَعْضٍ الطَّعَامَ فَكَانَ أَبُو هُرَيْرَةَ مِمَّا يُكْثِرُ أَنْ يَدْعُوَنَا إِلَى رَحْلِهِ فَقُلْتُ أَلاَ أَصْنَعُ طَعَامًا فَأَدْعُوَهُمْ إِلَى رَحْلِي فَأَمَرْتُ بِطَعَامٍ يُصْنَعُ ثُمَّ لَقِيتُ أَبَا هُرَيْرَةَ مِنَ الْعَشِيِّ فَقُلْتُ الدَّعْوَةُ عِنْدِي اللَّيْلَةَ فَقَالَ سَبَقْتَنِي . قُلْتُ نَعَمْ . فَدَعَوْتُهُمْ فَقَالَ أَبُو هُرَيْرَةَ أَلاَ أُعْلِمُكُمْ بِحَدِيثٍ مِنْ حَدِيثِكُمْ يَا مَعْشَرَ الأَنْصَارِ ثُمَّ ذَكَرَ فَتْحَ مَكَّةَ فَقَالَ أَقْبَلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى قَدِمَ مَكَّةَ فَبَعَثَ الزُّبَيْرَ عَلَى إِحْدَى الْمُجَنِّبَتَيْنِ وَبَعَثَ خَالِدًا عَلَى الْمُجَنِّبَةِ الأُخْرَى وَبَعَثَ أَبَا عُبَيْدَةَ عَلَى الْحُسَّرِ فَأَخَذُوا بَطْنَ الْوَادِي وَرَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فِي كَتِيبَةٍ - قَالَ - فَنَظَرَ فَرَآنِي فَقَالَ " أَبُو هُرَيْرَةَ " . قُلْتُ لَبَّيْكَ يَا رَسُولَ اللَّهِ . فَقَالَ " لاَ يَأْتِينِي إِلاَّ أَنْصَارِيٌّ " . زَادَ غَيْرُ شَيْبَانَ فَقَالَ " اهْتِفْ لِي بِالأَنْصَارِ " . قَالَ فَأَطَافُوا بِهِ وَوَبَّشَتْ قُرَيْشٌ أَوْبَاشًا لَهَا وَأَتْبَاعًا . فَقَالُوا نُقَدِّمُ هَؤُلاَءِ فَإِنْ كَانَ لَهُمْ شَىْءٌ كُنَّا مَعَهُمْ . وَإِنْ أُصِيبُوا أَعْطَيْنَا الَّذِي سُئِلْنَا فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " تَرَوْنَ إِلَى أَوْبَاشِ قُرَيْشٍ وَأَتْبَاعِهِمْ " . ثُمَّ قَالَ بِيَدَيْهِ إِحْدَاهُمَا عَلَى الأُخْرَى ثُمَّ قَالَ " حَتَّى تُوَافُونِي بِالصَّفَا " . قَالَ فَانْطَلَقْنَا فَمَا شَاءَ أَحَدٌ مِنَّا أَنْ يَقْتُلَ أَحَدًا إِلاَّ قَتَلَهُ وَمَا أَحَدٌ مِنْهُمْ يُوَجِّهُ إِلَيْنَا شَيْئًا - قَالَ - فَجَاءَ أَبُو سُفْيَانَ فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ أُبِيحَتْ خَضْرَاءُ قُرَيْشٍ لاَ قُرَيْشَ بَعْدَ الْيَوْمِ . ثُمَّ قَالَ " مَنْ دَخَلَ دَارَ أَبِي سُفْيَانَ فَهُوَ آمِنٌ " . فَقَالَتِ الأَنْصَارُ بَعْضُهُمْ لِبَعْضٍ أَمَّا الرَّجُلُ فَأَدْرَكَتْهُ رَغْبَةٌ فِي قَرْيَتِهِ وَرَأْفَةٌ بِعَشِيرَتِهِ . قَالَ أَبُو هُرَيْرَةَ وَجَاءَ الْوَحْىُ وَكَانَ إِذَا جَاءَ الْوَحْىُ لاَ يَخْفَى عَلَيْنَا فَإِذَا جَاءَ فَلَيْسَ أَحَدٌ يَرْفَعُ طَرْفَهُ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى يَنْقَضِيَ الْوَحْىُ فَلَمَّا انْقَضَى الْوَحْىُ قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " يَا مَعْشَرَ الأَنْصَارِ " . قَالُوا لَبَّيْكَ يَا رَسُولَ اللَّهِ قَالَ " قُلْتُمْ أَمَّا الرَّجُلُ فَأَدْرَكَتْهُ رَغْبَةٌ فِي قَرْيَتِهِ " . قَالُوا قَدْ كَانَ ذَاكَ . قَالَ " كَلاَّ إِنِّي عَبْدُ اللَّهِ وَرَسُولُهُ هَاجَرْتُ إِلَى اللَّهِ وَإِلَيْكُمْ وَالْمَحْيَا مَحْيَاكُمْ وَالْمَمَاتُ مَمَاتُكُمْ " . فَأَقْبَلُوا إِلَيْهِ يَبْكُونَ وَيَقُولُونَ وَاللَّهِ مَا قُلْنَا الَّذِي قُلْنَا إِلاَّ الضِّنَّ بِاللَّهِ وَبِرَسُولِهِ . فَقَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم " إِنَّ اللَّهَ وَرَسُولَهُ يُصَدِّقَانِكُمْ وَيَعْذِرَانِكُمْ " . قَالَ فَأَقْبَلَ النَّاسُ إِلَى دَارِ أَبِي سُفْيَانَ وَأَغْلَقَ النَّاسُ أَبْوَابَهُمْ - قَالَ - وَأَقْبَلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى أَقْبَلَ إِلَى الْحَجَرِ فَاسْتَلَمَهُ ثُمَّ طَافَ بِالْبَيْتِ - قَالَ - فَأَتَى عَلَى صَنَمٍ إِلَى جَنْبِ الْبَيْتِ كَانُوا يَعْبُدُونَهُ - قَالَ - وَفِي يَدِ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم قَوْسٌ وَهُوَ آخِذٌ بِسِيَةِ الْقَوْسِ فَلَمَّا أَتَى عَلَى الصَّنَمِ جَعَلَ يَطْعُنُهُ فِي عَيْنِهِ وَيَقُولُ " جَاءَ الْحَقُّ وَزَهَقَ الْبَاطِلُ " . فَلَمَّا فَرَغَ مِنْ طَوَافِهِ أَتَى الصَّفَا فَعَلاَ عَلَيْهِ حَتَّى نَظَرَ إِلَى الْبَيْتِ وَرَفَعَ يَدَيْهِ فَجَعَلَ يَحْمَدُ اللَّهَ وَيَدْعُو بِمَا شَاءَ أَنْ يَدْعُوَ .
Ne-a relatat Șaiban ibn Farruh, ne-a relatat Suleiman ibn al-Mughira, ne-a relatat Thabit al-Bunani, de la Abdullah ibn Rabah, de la Abu Huraira, care a spus: Au venit delegații la Muawiya în timpul lunii Ramadan, iar noi obișnuiam să pregătim mâncare unii pentru alții. Abu Huraira era dintre cei care ne invitau frecvent la locuința sa. Atunci mi-am zis:
«Să nu pregătesc și eu mâncare și să-i invit la mine?» Am poruncit deci să se pregătească mâncarea, apoi l-am întâlnit pe Abu Huraira spre seară și i-am spus: «Invitația este la mine în această seară». El a răspuns: «M-ai luat prin surprindere!» Am zis: «Da», și i-am invitat. După ce au mâncat, Abu Huraira a spus: «Să nu vă relatez o tradiție din tradițiile voastre, o, adunare a Ansarilor?» Apoi a pomenit despre Cucerirea Meccăi și a spus: Mesagerul lui Allah ﷺ a înaintat până a ajuns la Mecca. L-a desemnat pe Zubair la comanda uneia dintre flancuri și pe Khalid la comanda celuilalt flanc, iar pe Abu Ubaida l-a trimis cu trupele fără armură, aceștia luând valea prin mijloc. Mesagerul lui Allah ﷺ se afla într-un detașament militar. M-a văzut și a strigat: «Abu Huraira!» Am răspuns: «La porunca ta, o, Mesager al lui Allah!» El a spus: «Să nu vină la mine decât ansarii mei» – iar altul decât Șaiban a adăugat că a spus: «Cheamă-mi ansarii!» Ei s-au adunat în jurul său, în timp ce quraișiții își mobilizaseră gloatele și adepții lor, spunând: «Îi trimitem pe aceștia înainte; dacă vor avea parte de ceva, vom fi alături de ei, iar dacă vor fi înfrânți, vom da ceea ce ni se va cere». Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: «Vedeți voi gloatele quraișite și adepții lor?» Apoi și-a pus o mână peste cealaltă și a zis: «Până când mă veți ajunge la Safa». Am pornit deci, și oricine dintre noi voia să ucidă pe cineva, îl ucidea, fără ca vreunul dintre ei să poată ridica ceva împotriva noastră. A venit apoi Abu Sufyan și a spus: «O, Mesager al lui Allah, sângele quraișiților a devenit ieftin; nu vor mai exista quraișiți după ziua aceasta!» Atunci Profetul ﷺ a spus: «Cine intră în casa lui Abu Sufyan este în siguranță». Unii dintre ansari le-au spus altora: «Se pare că omul a fost cuprins de dorul față de orașul său natal și de mila față de neamul său». Abu Huraira a continuat: Atunci a coborât Revelația, iar când venea Revelația, acest lucru nu trecea neobservat de noi; nimeni nu îndrăznea să-și ridice privirea către Mesagerul lui Allah ﷺ până când Revelația nu se încheia. Când Revelația s-a încheiat, Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: «O, adunare a Ansarilor!» Ei au răspuns: «La porunca ta, o, Mesager al lui Allah!» El a întrebat: «Ați spus că omul a fost cuprins de dorul față de orașul său natal?» Ei au răspuns: «Așa am spus». El a zis: «Nicidecum! Eu sunt robul lui Allah și Mesagerul Său. Am emigrat către Allah și către voi. Viața mea este viața voastră, iar moartea mea este moartea voastră». Atunci ei s-au apropiat de el plângând și spunând: «Pe Allah, nu am spus ceea ce am spus decât din gelozie pentru Allah și pentru Mesagerul Său!» Mesagerul lui Allah ﷺ a răspuns: «Allah și Mesagerul Său vă cred și vă acceptă scuzele». Oamenii s-au îndreptat apoi către casa lui Abu Sufyan și și-au încuiat ușile. Mesagerul lui Allah ﷺ a înaintat până a ajuns la Piatra Neagră, a atins-o și a făcut Tawaf în jurul Casei. A ajuns apoi la un idol aflat lângă Kaaba, pe care oamenii îl adorau. În mâna Mesagerului lui Allah ﷺ se afla un arc, pe care îl ținea de capătul curbat. Când a ajuns la idol, a început să-l împungă în ochi cu arcul, spunând: «A venit Adevărul și a pierit minciuna». După ce și-a terminat Tawaf-ul, a urcat pe dealul Safa, de unde putea vedea Kaaba, și-a ridicat mâinile și a început să-L laude pe Allah și să facă du'a așa cum a dorit.
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Profetul ﷺ i-a liniștit pe ansari și le-a oferit siguranță în timpul cuceririi Mekăi.
Relatarea are loc în timpul cuceririi Meccăi. După ce Profetul ﷺ a anunțat că oricine intră în casa lui Abu Sufyan va fi în siguranță, unii ansari s-au temut că se întorsese la orașul și tribul său. Profetul ﷺ i-a liniștit și și-a reafirmat legătura cu ei.
Locuitorii Medinei care i-au primit și i-au sprijinit pe Profetul ﷺ și pe musulmani.
Un deal de lângă Kaaba, pe care Profetul ﷺ a urcat după înconjurarea Kaabei și unde L-a invocat pe Allah.
Mesajul lui Allah transmis Profetului ﷺ.
Învățații clasici subliniază că Profetul ﷺ le-a răspuns ansarilor cu blândețe și le-a recunoscut atașamentul sincer față de Allah și Trimisul Său. Cuvintele că viața și moartea sa sunt legate de ale lor arată loialitatea lui față de comunitatea care îl sprijinise. Învățații deduc, de asemenea, din declarația sa despre casa lui Abu Sufyan că oferirea siguranței în timpul cuceririi putea preveni vărsarea de sânge. Afirmația despre adevăr și falsitate se referă la dispariția idolatriei; nu este o permisiune de a deteriora sanctuare sau bunuri fără autoritate.
- Exprimă la timp și cu respect o îngrijorare sau o neînțelegere și oferă-i celuilalt ocazia să o lămurească.
- Arată loialitate față de cei care te-au sprijinit, chiar și atunci când împrejurările se schimbă.
- În situații tensionate, caută modalități de a asigura siguranța și de a preveni violența inutilă.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.