Sunan Abi Dawud

Sunan Abi Dawud, hadithul 1905

Text arab cu traducere și explicații proprii.

Sahih (de încredere)
سنن أبي داود

Relatarea

Text arab

حَدَّثَنَا عَبْدُ اللَّهِ بْنُ مُحَمَّدٍ النُّفَيْلِيُّ، وَعُثْمَانُ بْنُ أَبِي شَيْبَةَ، وَهِشَامُ بْنُ عَمَّارٍ، وَسُلَيْمَانُ بْنُ عَبْدِ الرَّحْمَنِ الدِّمَشْقِيَّانِ، - وَرُبَّمَا زَادَ بَعْضُهُمْ عَلَى بَعْضٍ الْكَلِمَةَ وَالشَّىْءَ - قَالُوا حَدَّثَنَا حَاتِمُ بْنُ إِسْمَاعِيلَ حَدَّثَنَا جَعْفَرُ بْنُ مُحَمَّدٍ عَنْ أَبِيهِ قَالَ دَخَلْنَا عَلَى جَابِرِ بْنِ عَبْدِ اللَّهِ فَلَمَّا انْتَهَيْنَا إِلَيْهِ سَأَلَ عَنِ الْقَوْمِ حَتَّى انْتَهَى إِلَىَّ فَقُلْتُ أَنَا مُحَمَّدُ بْنُ عَلِيِّ بْنِ حُسَيْنٍ ‏.‏ فَأَهْوَى بِيَدِهِ إِلَى رَأْسِي فَنَزَعَ زِرِّي الأَعْلَى ثُمَّ نَزَعَ زِرِّي الأَسْفَلَ ثُمَّ وَضَعَ كَفَّهُ بَيْنَ ثَدْيَىَّ وَأَنَا يَوْمَئِذٍ غُلاَمٌ شَابٌّ ‏.‏ فَقَالَ مَرْحَبًا بِكَ وَأَهْلاً يَا ابْنَ أَخِي سَلْ عَمَّا شِئْتَ ‏.‏ فَسَأَلْتُهُ وَهُوَ أَعْمَى وَجَاءَ وَقْتُ الصَّلاَةِ فَقَامَ فِي نِسَاجَةٍ مُلْتَحِفًا بِهَا يَعْنِي ثَوْبًا مُلَفَّقًا كُلَّمَا وَضَعَهَا عَلَى مَنْكِبِهِ رَجَعَ طَرَفَاهَا إِلَيْهِ مِنْ صِغَرِهَا فَصَلَّى بِنَا وَرِدَاؤُهُ إِلَى جَنْبِهِ عَلَى الْمِشْجَبِ ‏.‏ فَقُلْتُ أَخْبِرْنِي عَنْ حَجَّةِ رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم ‏.‏ فَقَالَ بِيَدِهِ فَعَقَدَ تِسْعًا ‏.‏ ثُمَّ قَالَ إِنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مَكَثَ تِسْعَ سِنِينَ لَمْ يَحُجَّ ثُمَّ أُذِّنَ فِي النَّاسِ فِي الْعَاشِرَةِ أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَاجٌّ فَقَدِمَ الْمَدِينَةَ بَشَرٌ كَثِيرٌ كُلُّهُمْ يَلْتَمِسُ أَنْ يَأْتَمَّ بِرَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَيَعْمَلَ بِمِثْلِ عَمَلِهِ فَخَرَجَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَخَرَجْنَا مَعَهُ حَتَّى أَتَيْنَا ذَا الْحُلَيْفَةِ فَوَلَدَتْ أَسْمَاءُ بِنْتُ عُمَيْسٍ مُحَمَّدَ بْنَ أَبِي بَكْرٍ فَأَرْسَلَتْ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم كَيْفَ أَصْنَعُ قَالَ ‏"‏ اغْتَسِلِي وَاسْتَذْفِرِي بِثَوْبٍ وَأَحْرِمِي ‏"‏ ‏.‏ فَصَلَّى رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فِي الْمَسْجِدِ ثُمَّ رَكِبَ الْقَصْوَاءَ حَتَّى إِذَا اسْتَوَتْ بِهِ نَاقَتُهُ عَلَى الْبَيْدَاءِ ‏.‏ قَالَ جَابِرٌ نَظَرْتُ إِلَى مَدِّ بَصَرِي مِنْ بَيْنِ يَدَيْهِ مِنْ رَاكِبٍ وَمَاشٍ وَعَنْ يَمِينِهِ مِثْلَ ذَلِكَ وَعَنْ يَسَارِهِ مِثْلَ ذَلِكَ وَمِنْ خَلْفِهِ مِثْلَ ذَلِكَ وَرَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم بَيْنَ أَظْهُرِنَا وَعَلَيْهِ يَنْزِلُ الْقُرْآنُ وَهُوَ يَعْلَمُ تَأْوِيلَهُ فَمَا عَمِلَ بِهِ مِنْ شَىْءٍ عَمِلْنَا بِهِ فَأَهَلَّ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم بِالتَّوْحِيدِ ‏"‏ لَبَّيْكَ اللَّهُمَّ لَبَّيْكَ لَبَّيْكَ لاَ شَرِيكَ لَكَ لَبَّيْكَ إِنَّ الْحَمْدَ وَالنِّعْمَةَ لَكَ وَالْمُلْكَ لاَ شَرِيكَ لَكَ ‏"‏ ‏.‏ وَأَهَلَّ النَّاسُ بِهَذَا الَّذِي يُهِلُّونَ بِهِ فَلَمْ يَرُدَّ عَلَيْهِمْ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم شَيْئًا مِنْهُ وَلَزِمَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم تَلْبِيَتَهُ ‏.‏ قَالَ جَابِرٌ لَسْنَا نَنْوِي إِلاَّ الْحَجَّ لَسْنَا نَعْرِفُ الْعُمْرَةَ حَتَّى إِذَا أَتَيْنَا الْبَيْتَ مَعَهُ اسْتَلَمَ الرُّكْنَ فَرَمَلَ ثَلاَثًا وَمَشَى أَرْبَعًا ثُمَّ تَقَدَّمَ إِلَى مَقَامِ إِبْرَاهِيمَ فَقَرَأَ ‏{‏ وَاتَّخِذُوا مِنْ مَقَامِ إِبْرَاهِيمَ مُصَلًّى ‏}‏ فَجَعَلَ الْمَقَامَ بَيْنَهُ وَبَيْنَ الْبَيْتِ قَالَ فَكَانَ أَبِي يَقُولُ قَالَ ابْنُ نُفَيْلٍ وَعُثْمَانُ وَلاَ أَعْلَمُهُ ذَكَرَهُ إِلاَّ عَنِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم ‏.‏ قَالَ سُلَيْمَانُ وَلاَ أَعْلَمُهُ إِلاَّ قَالَ كَانَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم يَقْرَأُ فِي الرَّكْعَتَيْنِ بِـ ‏{‏ قُلْ هُوَ اللَّهُ أَحَدٌ ‏}‏ وَبِـ ‏{‏ قُلْ يَا أَيُّهَا الْكَافِرُونَ ‏}‏ ثُمَّ رَجَعَ إِلَى الْبَيْتِ فَاسْتَلَمَ الرُّكْنَ ثُمَّ خَرَجَ مِنَ الْبَابِ إِلَى الصَّفَا فَلَمَّا دَنَا مِنَ الصَّفَا قَرَأَ ‏{‏ إِنَّ الصَّفَا وَالْمَرْوَةَ مِنْ شَعَائِرِ اللَّهِ ‏}‏ ‏"‏ نَبْدَأُ بِمَا بَدَأَ اللَّهُ بِهِ ‏"‏ ‏.‏ فَبَدَأَ بِالصَّفَا فَرَقِيَ عَلَيْهِ حَتَّى رَأَى الْبَيْتَ فَكَبَّرَ اللَّهَ وَوَحَّدَهُ وَقَالَ ‏"‏ لاَ إِلَهَ إِلاَّ اللَّهُ وَحْدَهُ لاَ شَرِيكَ لَهُ لَهُ الْمُلْكُ وَلَهُ الْحَمْدُ يُحْيِي وَيُمِيتُ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَىْءٍ قَدِيرٌ لاَ إِلَهَ إِلاَّ اللَّهُ وَحْدَهُ أَنْجَزَ وَعْدَهُ وَنَصَرَ عَبْدَهُ وَهَزَمَ الأَحْزَابَ وَحْدَهُ ‏"‏ ‏.‏ ثُمَّ دَعَا بَيْنَ ذَلِكَ وَقَالَ مِثْلَ هَذَا ثَلاَثَ مَرَّاتٍ ثُمَّ نَزَلَ إِلَى الْمَرْوَةِ حَتَّى إِذَا انْصَبَّتْ قَدَمَاهُ رَمَلَ فِي بَطْنِ الْوَادِي حَتَّى إِذَا صَعِدَ مَشَى حَتَّى أَتَى الْمَرْوَةَ فَصَنَعَ عَلَى الْمَرْوَةِ مِثْلَ مَا صَنَعَ عَلَى الصَّفَا حَتَّى إِذَا كَانَ آخِرُ الطَّوَافِ عَلَى الْمَرْوَةِ قَالَ ‏"‏ إِنِّي لَوِ اسْتَقْبَلْتُ مِنْ أَمْرِي مَا اسْتَدْبَرْتُ لَمْ أَسُقِ الْهَدْىَ وَلَجَعَلْتُهَا عُمْرَةً فَمَنْ كَانَ مِنْكُمْ لَيْسَ مَعَهُ هَدْىٌ فَلْيَحْلِلْ وَلْيَجْعَلْهَا عُمْرَةً ‏"‏ ‏.‏ فَحَلَّ النَّاسُ كُلُّهُمْ وَقَصَّرُوا إِلاَّ النَّبِيَّ صلى الله عليه وسلم وَمَنْ كَانَ مَعَهُ هَدْىٌ فَقَامَ سُرَاقَةُ بْنُ جُعْشُمٍ فَقَالَ يَا رَسُولَ اللَّهِ أَلِعَامِنَا هَذَا أَمْ لِلأَبَدِ فَشَبَّكَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم أَصَابِعَهُ فِي الأُخْرَى ثُمَّ قَالَ ‏"‏ دَخَلَتِ الْعُمْرَةُ فِي الْحَجِّ ‏"‏ ‏.‏ هَكَذَا مَرَّتَيْنِ ‏"‏ لاَ بَلْ لأَبَدِ أَبَدٍ لاَ بَلْ لأَبَدِ أَبَدٍ ‏"‏ ‏.‏ قَالَ وَقَدِمَ عَلِيٌّ - رضى الله عنه - مِنَ الْيَمَنِ بِبُدْنِ النَّبِيِّ صلى الله عليه وسلم فَوَجَدَ فَاطِمَةَ - رضى الله عنها - مِمَّنْ حَلَّ وَلَبِسَتْ ثِيَابًا صَبِيغًا وَاكْتَحَلَتْ فَأَنْكَرَ عَلِيٌّ ذَلِكَ عَلَيْهَا وَقَالَ مَنْ أَمَرَكِ بِهَذَا فَقَالَتْ أَبِي ‏.‏ فَكَانَ عَلِيٌّ يَقُولُ بِالْعِرَاقِ ذَهَبْتُ إِلَى رَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مُحَرِّشًا عَلَى فَاطِمَةَ فِي الأَمْرِ الَّذِي صَنَعَتْهُ مُسْتَفْتِيًا لِرَسُولِ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فِي الَّذِي ذَكَرَتْ عَنْهُ فَأَخْبَرْتُهُ أَنِّي أَنْكَرْتُ ذَلِكَ عَلَيْهَا فَقَالَتْ إِنَّ أَبِي أَمَرَنِي بِهَذَا ‏.‏ فَقَالَ ‏"‏ صَدَقَتْ صَدَقَتْ مَاذَا قُلْتَ حِينَ فَرَضْتَ الْحَجَّ ‏"‏ ‏.‏ قَالَ قُلْتُ اللَّهُمَّ إِنِّي أُهِلُّ بِمَا أَهَلَّ بِهِ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم ‏.‏ قَالَ ‏"‏ فَإِنَّ مَعِيَ الْهَدْىَ فَلاَ تَحْلِلْ ‏"‏ ‏.‏ قَالَ وَكَانَ جَمَاعَةُ الْهَدْىِ الَّذِي قَدِمَ بِهِ عَلِيٌّ مِنَ الْيَمَنِ وَالَّذِي أَتَى بِهِ النَّبِيُّ صلى الله عليه وسلم مِنَ الْمَدِينَةِ مِائَةً فَحَلَّ النَّاسُ كُلُّهُمْ وَقَصَّرُوا إِلاَّ النَّبِيَّ صلى الله عليه وسلم وَمَنْ كَانَ مَعَهُ هَدْىٌ قَالَ فَلَمَّا كَانَ يَوْمُ التَّرْوِيَةِ وَوَجَّهُوا إِلَى مِنًى أَهَلُّوا بِالْحَجِّ فَرَكِبَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم فَصَلَّى بِمِنًى الظُّهْرَ وَالْعَصْرَ وَالْمَغْرِبَ وَالْعِشَاءَ وَالصُّبْحَ ثُمَّ مَكَثَ قَلِيلاً حَتَّى طَلَعَتِ الشَّمْسُ وَأَمَرَ بِقُبَّةٍ لَهُ مِنْ شَعَرٍ فَضُرِبَتْ بِنَمِرَةَ فَسَارَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَلاَ تَشُكُّ قُرَيْشٌ أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَاقِفٌ عِنْدَ الْمَشْعَرِ الْحَرَامِ بِالْمُزْدَلِفَةِ كَمَا كَانَتْ قُرَيْشٌ تَصْنَعُ فِي الْجَاهِلِيَّةِ فَأَجَازَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى أَتَى عَرَفَةَ فَوَجَدَ الْقُبَّةَ قَدْ ضُرِبَتْ لَهُ بِنَمِرَةَ فَنَزَلَ بِهَا حَتَّى إِذَا زَاغَتِ الشَّمْسُ أَمَرَ بِالْقَصْوَاءِ فَرُحِلَتْ لَهُ فَرَكِبَ حَتَّى أَتَى بَطْنَ الْوَادِي فَخَطَبَ النَّاسَ فَقَالَ ‏"‏ إِنَّ دِمَاءَكُمْ وَأَمْوَالَكُمْ عَلَيْكُمْ حَرَامٌ كَحُرْمَةِ يَوْمِكُمْ هَذَا فِي شَهْرِكُمْ هَذَا فِي بَلَدِكُمْ هَذَا أَلاَ إِنَّ كُلَّ شَىْءٍ مِنْ أَمْرِ الْجَاهِلِيَّةِ تَحْتَ قَدَمَىَّ مَوْضُوعٌ وَدِمَاءُ الْجَاهِلِيَّةِ مَوْضُوعَةٌ وَأَوَّلُ دَمٍ أَضَعُهُ دِمَاؤُنَا دَمُ ‏"‏ ‏.‏ قَالَ عُثْمَانُ ‏"‏ دَمُ ابْنِ رَبِيعَةَ ‏"‏ ‏.‏ وَقَالَ سُلَيْمَانُ ‏"‏ دَمُ رَبِيعَةَ بْنِ الْحَارِثِ بْنِ عَبْدِ الْمُطَّلِبِ ‏"‏ ‏.‏ وَقَالَ بَعْضُ هَؤُلاَءِ كَانَ مُسْتَرْضَعًا فِي بَنِي سَعْدٍ فَقَتَلَتْهُ هُذَيْلٌ ‏"‏ وَرِبَا الْجَاهِلِيَّةِ مَوْضُوعٌ وَأَوَّلُ رِبًا أَضَعُهُ رِبَانَا رِبَا عَبَّاسِ بْنِ عَبْدِ الْمُطَّلِبِ فَإِنَّهُ مَوْضُوعٌ كُلُّهُ اتَّقُوا اللَّهَ فِي النِّسَاءِ فَإِنَّكُمْ أَخَذْتُمُوهُنَّ بِأَمَانَةِ اللَّهِ وَاسْتَحْلَلْتُمْ فُرُوجَهُنَّ بِكَلِمَةِ اللَّهِ وَإِنَّ لَكُمْ عَلَيْهِنَّ أَنْ لاَ يُوطِئْنَ فُرُشَكُمْ أَحَدًا تَكْرَهُونَهُ فَإِنْ فَعَلْنَ فَاضْرِبُوهُنَّ ضَرْبًا غَيْرَ مُبَرِّحٍ وَلَهُنَّ عَلَيْكُمْ رِزْقُهُنَّ وَكِسْوَتُهُنَّ بِالْمَعْرُوفِ وَإِنِّي قَدْ تَرَكْتُ فِيكُمْ مَا لَنْ تَضِلُّوا بَعْدَهُ إِنِ اعْتَصَمْتُمْ بِهِ كِتَابَ اللَّهِ وَأَنْتُمْ مَسْئُولُونَ عَنِّي فَمَا أَنْتُمْ قَائِلُونَ ‏"‏ ‏.‏ قَالُوا نَشْهَدُ أَنَّكَ قَدْ بَلَّغْتَ وَأَدَّيْتَ وَنَصَحْتَ ‏.‏ ثُمَّ قَالَ بِأُصْبُعِهِ السَّبَّابَةِ يَرْفَعُهَا إِلَى السَّمَاءِ وَيَنْكِبُهَا إِلَى النَّاسِ ‏"‏ اللَّهُمَّ اشْهَدِ اللَّهُمَّ اشْهَدِ اللَّهُمَّ اشْهَدْ ‏"‏ ‏.‏ ثُمَّ أَذَّنَ بِلاَلٌ ثُمَّ أَقَامَ فَصَلَّى الظُّهْرَ ثُمَّ أَقَامَ فَصَلَّى الْعَصْرَ وَلَمْ يُصَلِّ بَيْنَهُمَا شَيْئًا ثُمَّ رَكِبَ الْقَصْوَاءَ حَتَّى أَتَى الْمَوْقِفَ فَجَعَلَ بَطْنَ نَاقَتِهِ الْقَصْوَاءَ إِلَى الصَّخَرَاتِ وَجَعَلَ حَبْلَ الْمُشَاةِ بَيْنَ يَدَيْهِ فَاسْتَقْبَلَ الْقِبْلَةَ فَلَمْ يَزَلْ وَاقِفًا حَتَّى غَرَبَتِ الشَّمْسُ وَذَهَبَتِ الصُّفْرَةُ قَلِيلاً حِينَ غَابَ الْقُرْصُ وَأَرْدَفَ أُسَامَةَ خَلْفَهُ فَدَفَعَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم وَقَدْ شَنَقَ لِلْقَصْوَاءِ الزِّمَامَ حَتَّى إِنَّ رَأْسَهَا لَيُصِيبُ مَوْرِكَ رَحْلِهِ وَهُوَ يَقُولُ بِيَدِهِ الْيُمْنَى ‏"‏ السَّكِينَةَ أَيُّهَا النَّاسُ السَّكِينَةَ أَيُّهَا النَّاسُ ‏"‏ ‏.‏ كُلَّمَا أَتَى حَبْلاً مِنَ الْحِبَالِ أَرْخَى لَهَا قَلِيلاً حَتَّى تَصْعَدَ حَتَّى أَتَى الْمُزْدَلِفَةَ فَجَمَعَ بَيْنَ الْمَغْرِبِ وَالْعِشَاءِ بِأَذَانٍ وَاحِدٍ وَإِقَامَتَيْنِ - قَالَ عُثْمَانُ وَلَمْ يُسَبِّحْ بَيْنَهُمَا شَيْئًا ثُمَّ اتَّفَقُوا - ثُمَّ اضْطَجَعَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم حَتَّى طَلَعَ الْفَجْرُ فَصَلَّى الْفَجْرَ حِينَ تَبَيَّنَ لَهُ الصُّبْحُ - قَالَ سُلَيْمَانُ بِنِدَاءٍ وَإِقَامَةٍ ثُمَّ اتَّفَقُوا - ثُمَّ رَكِبَ الْقَصْوَاءَ حَتَّى أَتَى الْمَشْعَرَ الْحَرَامَ فَرَقِيَ عَلَيْهِ قَالَ عُثْمَانُ وَسُلَيْمَانُ فَاسْتَقْبَلَ الْقِبْلَةَ فَحَمِدَ اللَّهَ وَكَبَّرَهُ وَهَلَّلَهُ زَادَ عُثْمَانُ وَوَحَّدَهُ فَلَمْ يَزَلْ وَاقِفًا حَتَّى أَسْفَرَ جِدًّا ثُمَّ دَفَعَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم قَبْلَ أَنْ تَطْلُعَ الشَّمْسُ وَأَرْدَفَ الْفَضْلَ بْنَ عَبَّاسٍ وَكَانَ رَجُلاً حَسَنَ الشَّعْرِ أَبْيَضَ وَسِيمًا فَلَمَّا دَفَعَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم مَرَّ الظُّعُنُ يَجْرِينَ فَطَفِقَ الْفَضْلُ يَنْظُرُ إِلَيْهِنَّ فَوَضَعَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم يَدَهُ عَلَى وَجْهِ الْفَضْلِ وَصَرَفَ الْفَضْلُ وَجْهَهُ إِلَى الشِّقِّ الآخَرِ وَحَوَّلَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم يَدَهُ إِلَى الشِّقِّ الآخَرِ وَصَرَفَ الْفَضْلُ وَجْهَهُ إِلَى الشِّقِّ الآخَرِ يَنْظُرُ حَتَّى أَتَى مُحَسِّرًا فَحَرَّكَ قَلِيلاً ثُمَّ سَلَكَ الطَّرِيقَ الْوُسْطَى الَّذِي يُخْرِجُكَ إِلَى الْجَمْرَةِ الْكُبْرَى حَتَّى أَتَى الْجَمْرَةَ الَّتِي عِنْدَ الشَّجَرَةِ فَرَمَاهَا بِسَبْعِ حَصَيَاتٍ يُكَبِّرُ مَعَ كُلِّ حَصَاةٍ مِنْهَا بِمِثْلِ حَصَى الْخَذْفِ فَرَمَى مِنْ بَطْنِ الْوَادِي ثُمَّ انْصَرَفَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم إِلَى الْمَنْحَرِ فَنَحَرَ بِيَدِهِ ثَلاَثًا وَسِتِّينَ وَأَمَرَ عَلِيًّا فَنَحَرَ مَا غَبَرَ - يَقُولُ مَا بَقِيَ - وَأَشْرَكَهُ فِي هَدْيِهِ ثُمَّ أَمَرَ مِنْ كُلِّ بَدَنَةٍ بِبَضْعَةٍ فَجُعِلَتْ فِي قِدْرٍ فَطُبِخَتْ فَأَكَلاَ مِنْ لَحْمِهَا وَشَرِبَا مِنْ مَرَقِهَا قَالَ سُلَيْمَانُ ثُمَّ رَكِبَ ثُمَّ أَفَاضَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم إِلَى الْبَيْتِ فَصَلَّى بِمَكَّةَ الظُّهْرَ ثُمَّ أَتَى بَنِي عَبْدِ الْمُطَّلِبِ وَهُمْ يَسْقُونَ عَلَى زَمْزَمَ فَقَالَ ‏"‏ انْزِعُوا بَنِي عَبْدِ الْمُطَّلِبِ فَلَوْلاَ أَنْ يَغْلِبَكُمُ النَّاسُ عَلَى سِقَايَتِكُمْ لَنَزَعْتُ مَعَكُمْ ‏"‏ ‏.‏ فَنَاوَلُوهُ دَلْوًا فَشَرِبَ مِنْهُ ‏.‏

Traducere

Ja’far bin Muhammad a raportat din autoritatea tatălui său:

„Am intrat la Jabir bin ‘Abd Allaah. Când am ajuns la el, ne-a întrebat despre oamenii (care veniseră să-l viziteze). Când a venit rândul meu, am spus: „Sunt Muhammad bin Ali bin Hussain.” El mi-a mângâiat capul cu mâna sa și a desfăcut butonițele de sus și de jos. Apoi și-a pus mâna între sfarcurile mele și în acele zile eram un băiat tânăr.” Apoi a spus: „Bine ai venit, nepotul meu, întreabă ce vrei.” L-am întrebat, fiind orb. A venit timpul rugăciunii și s-a ridicat învelit într-un mantou. Ori de câte ori îl punea pe umeri, capetele sale cădeau din cauza scurtimii. Ne-a condus în rugăciune în timp ce mantoul său era așezat pe un suport lângă el. Am spus: „Spune-mi despre Hajj-ul Apostolului lui Allah(ﷺ).” El a făcut semn cu mâna și a încleștat degete, indicând nouă. Apoi a spus: „Apostolul lui Allah(ﷺ) a rămas nouă ani (la Madinah), timp în care nu a făcut Hajj, apoi a făcut un anunț public în al zecelea an, spunând că Apostolul lui Allah(ﷺ) urmează să (mergă să) facă Hajj. Un număr mare de oameni au venit la Madinah, toți dorind să-l urmeze și să acționeze ca el. Apostolul lui Allah(ﷺ) a ieșit și noi am ieșit cu el până am ajuns la Dhu Al Hulaifah. Asma’, fiica lui ‘Umais, a născut pe Muhammad bin Abi Bakr. Ea a trimis un mesaj către Apostolul lui Allah(ﷺ), întrebându-l: „Ce trebuie să fac?” El a răspuns: „Fă o baie, bandajează-ți părțile intime cu o bucată de pânză și pune-ți ihram.” Apoi, Apostolul lui Allah(ﷺ) s-a rugat (în moschee) și a urcat pe Al Qaswa’, iar cămilă sa a stat dreaptă cu el pe spate. Jabir a spus: „Am văzut (un număr mare de) oameni pe cămile și pe jos în fața lui și un număr similar pe partea dreaptă și pe partea stângă și un număr similar în spatele lui. Apostolul lui Allah(ﷺ) era printre noi, Qur'anul îi era revelat și cunoștea interpretarea sa. Orice făcea, făceam și noi. Apoi, Apostolul lui Allah(ﷺ) și-a ridicat vocea proclamând unitatea lui Allah și spunând: „Labbaik (Sunt la serviciul Tău), O Allah, labbaik, labbaik, Tu nu ai partener, lauda și harul sunt ale Tale, iar Domnia este a Ta. Tu nu ai partener.” Oamenii și-au ridicat și ei vocile în talbiyah, pe care o rosteau. Dar, Apostolul lui Allah(ﷺ) nu le-a interzis nimic. Apostolul lui Allah(ﷺ) și-a continuat talbiyah. Jabir a spus: „Nu ne-am exprimat intenția de a face altceva decât Hajj, fiind neștiutori despre ‘Umrah (în acea sezon), dar când am venit cu el la Casa (Kaaba), a atins colțul (și a făcut șapte cercuri), mergând repede în trei dintre ele și mergând obișnuit în patru. Apoi, mergând înainte spre locul lui Abraham, a recitat: „Și luați locul lui Abraham ca loc de rugăciune.” (În timp ce se ruga pentru două rak’ah) a păstrat locul între el și Casa. Narratorul a spus: „Tatăl meu a spus că Ibn Nufail și ‘Uthman au spus: „Nu știu dacă el (Jabir) a relatat-o de la cineva în afară de Prophet(ﷺ).” Narratorul Sulaiman a spus: „Nu știu, dar el (Jabir) a spus: „Apostolul lui Allah(ﷺ) obișnuia să recite în cele două rak’ah: „Spune, El este Allah, Unul” și „Spune, O necredincioșilor”. Apoi, s-a întors spre Casa (Kaaba) și a atins colțul după care a ieșit pe poarta spre Al Safa’. Când a ajuns aproape de Al Safa’, a recitat: „Al Safa’ și Al Marwah sunt dintre semnele lui Allah” și a adăugat: „Începem cu ceea ce Allah a început.” Apoi, a început cu Al Safa’, urcând pe ea până când a putut vedea Casa (Kaaba), a proclamat măreția lui Allah și a proclamat unitatea Sa. Apoi a spus: „Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah, Singur, Care și-a împlinit promisiunea, a ajutat pe robul Său și a învins confederațiile.” Apoi, a făcut supplicație spunând astfel de cuvinte de trei ori. Apoi, a coborât și s-a îndreptat spre Al Marwah, iar când picioarele sale au ajuns în vale, a alergat, iar când a început să urce, a mers până a ajuns la Al Marwah. A făcut la Al Marwah ceea ce a făcut la Al Safa’ și, când a venit pentru ultima dată la Al Marwah, a spus: „Dacă aș fi știut înainte ceea ce am aflat ulterior despre această chestiune a mea, nu aș fi adus animale de sacrificiu, ci aș fi făcut ‘Umrah, așa că, dacă unul dintre voi nu are animale de sacrificiu, poate să își scoată ihram și să o considere ‘Umrah.” Toți oamenii au scos ihram și și-au tuns părul, cu excepția Profetului(ﷺ) și a celor care au adus animale de sacrificiu. Suraqah (bin Malik) bin Ju’sham s-a ridicat apoi și a întrebat Apostolul lui Allah(ﷺ): „Aceasta se aplică pentru anul acesta sau pentru totdeauna?” Apostolul lui Allah(ﷺ) și-a încrucișat degetele și a spus: „‘Umrah a fost inclusă în Hajj. Adăugând: „Nu”, ci pentru totdeauna și veșnic.” ‘Ali a venit din Yemen cu animalele de sacrificiu ale Apostolului lui Allah(ﷺ) și a găsit-o pe Fathima printre cei care și-au scos ihram. Ea a spus: „Îmbrăcați haine colorate și îți păli ochii cu colirium.” ‘Ali nu a plăcut (acțiunea ei) și a întrebat: „Cine ți-a poruncit să faci asta?” Ea a spus: „Tatăl meu.” Jabir a spus: „‘Ali a spus: ‘La Irak, am mers la Apostolul lui Allah(ﷺ) să mă plâng de Fathima pentru ceea ce a făcut și să cer părerea Apostolului lui Allah(ﷺ) despre ceea ce mi-a spus ea. I-am spus că nu-mi place acțiunea ei și atunci ea mi-a spus: „Tatăl meu mi-a poruncit să fac asta.” El a spus: „Ea a spus adevărul, ea a spus adevărul.” Ce ai spus când ai pus ihram pentru Hajj? Eu am spus: „O Allah, am pus ihram pentru același scop pentru care a pus-o și Apostolul lui Allah(ﷺ).” El a spus: „Am animale de sacrificiu cu mine, așa că nu scoateți ihram.” (Jabir a spus:) „Totalul animalelor de sacrificiu aduse de ‘Ali din Yemen și cele aduse de Profet(ﷺ) din Madinah a fost o sută.” Apoi, toți oamenii, cu excepția Profetului(ﷺ) și a celor care aveau animale de sacrificiu, și-au scos ihram și și-au tuns părul. Când a venit 8 Dhu Al Hijjah (Yaum Al Tarwiyah), au mers spre Mina, având ihram pentru Hajj, iar Apostolul lui Allah(ﷺ) a mers și s-a rugat la Mina: rugăciunea de prânz, de după-amiază, de apus, de noapte și de dimineață. După aceea, a așteptat puțin până când soarele a răsărit și a dat ordine pentru a fi ridicat un cort de păr la Namrah. Apoi, Apostolul lui Allah(ﷺ) a plecat și Quraish nu a avut îndoieli că se va opri la Al Mash’ar Al Haram la Al Muzdalifah, așa cum obișnuiau în perioada pre-islamică, dar el a trecut până a ajuns la ‘Arafah și a descoperit că cortul fusese instalat la Namrah. Acolo s-a dat jos din cămilă și, când soarele a trecut de meridian, a ordonat să fie adus Al Qaswa’, iar când a fost încălțată pentru el, a coborât în vale și a adresat oamenilor spunând: „Vietile și bunurile voastre trebuie să fie respectate unul față de celălalt, asemenea sfințeniei acestei zile a voastră, în luna voastră, în acest oraș al vostru. Iată! Tot ceea ce aparține perioadei pre-islamice a fost pus sub picioarele mele și revendicările pentru răzbunare de sânge din perioada pre-islamică au fost abrogate. Primul dintre cei uciși dintre noi, a cărui răzbunare de sânge o permit, este răzbunarea de sânge a noastră (conform variantei naratorului ‘Uthman, răzbunarea de sânge a fiului lui Rabi’ah și, conform variantei naratorului Sulaiman, răzbunarea de sânge a fiului lui Rabi’ah bin Al Harith bin ‘Abd Al Muttalib). Unii (scholars) au spus: „El a fost alăptat printre Banu Sa’d (adică, a fost crescut printre Bani Sa’d) și apoi ucis de Hudhail. Dobânda perioadei pre-islamice a fost abolită și primul nostru dobânditor de dobândă este propria noastră dobândă, dobânda lui ‘Abbas bin ‘Abd Al Muttalib, pentru că toate au fost abrogate. Temeți-vă de Allah în privința femeilor, căci le aveți sub protecția lui Allah și aveți dreptul de a întreține relații cu ele, după cuvântul lui Allah. Este o datorie de la voi asupra lor să nu permiteți nimănui pe care îl disprețuiți să se culce în paturile voastre, dar dacă o fac, bateți-le, dar nu sever. Sunteți responsabili să le oferiți hrană și îmbrăcăminte într-un mod potrivit. Am lăsat printre voi ceva, dacă vă țineți de el, nu veți mai rătăci niciodată, și anume Cartea lui Allah. Vă va fi cerut despre mine, așa că ce veți spune?” Ei au răspuns: „Testificăm că ai transmis și ai împlinit mesajul și ai dat sfat.” Apoi, ridicând degetul arătător spre cer și indicând spre oameni, a spus: „O, Allah! Fii martor, O, Allah! Fii martor, O, Allah! Fii martor!” Bilal a rostit apoi adhanul și iqama și s-a rugat la rugăciunea de prânz, apoi a rostit iqama și s-a rugat la rugăciunea de după-amiază, fără a face rugăciune între ele. Apoi, s-a urcat pe Al Qaswa’ și a venit la locul de stat, făcând ca și cămila sa, Al Qaswa’, să-și întoarcă spatele spre stânci și urmând drumul celor care mergeau pe jos în fața lui și s-a îndreptat spre qibla. A rămas în picioare până la apus, când lumina galbenă s-a estompat oarecum și discul soarelui a dispărut. A luat pe Usamah pe spate și a tras frâiele lui Al Qaswa’ cu putere, încât capul său atingea partea din față a șaului. Indreptându-se cu mâna dreaptă, spunea: „Calm, O, oameni! Calm, O, oameni! Ori de câte ori trecea peste o movilă (de nisip), slăbea frâiele puțin, astfel încât să poată urca. Apoi, a ajuns la Al Muzdalifah, unde a combinat rugăciunea de apus și cea de noapte, cu un adhan și două iqama. Narratorul ‘Uthman a spus: „Nu a făcut rugăciuni supererogatorii între ele.” Naratorii sunt de acord cu varianta: „Apoi, s-a culcat până la zorii zilei și a făcut rugăciunea de dimineață când lumina dimineții era clară.” Narratorul Sulaiman a spus: „Cu un adhan și o iqama.” Naratorii sunt de acord cu varianta: „Apoi, a urcat pe Al Qaswa’ și a venit la Al Mash’ar Al Haram și l-a urcat. ‘Uthman și Sulaiman au spus: „S-a îndreptat spre qibla, a lăudat pe Allah, a proclamat măreția Lui, unicitatea Lui.” ‘Uthman a adăugat în versiunea sa: „Și unitatea Lui” și a rămas în picioare până când ziua a fost foarte clară. Apostolul lui Allah(ﷺ) a mers apoi repede înaintea soarelui răsărind, luând pe Al Fadl bin ‘Abbas după el. Era un bărbat cu păr frumos, alb și de culoare frumoasă. Când Apostolul lui Allah(ﷺ) a mers repede, femeile din howdas au început și ele să-l depășească rapid. Al Fadl a început să se uite la ele. Apostolul lui Allah(ﷺ) și-a pus mâna pe fața lui Al Fadl, dar Al Fadl și-a întors fața spre celălaltă parte. Apostolul lui Allah(ﷺ) a întors și el mâna de cealaltă parte. Al Fadl și-a întors și el fața spre celălalt, privind la ele, până a ajuns în Valea Muhassir. A impulsionat cămila puțin și, urmând un drum de mijloc care duce la cea mai mare jamrah, a ajuns la jamrah-ul de lângă copac și a aruncat șapte pietricele mici la acesta, spunând: „Allah este cel mai mare”, de fiecare dată când arunca o pietricică ca semințele de fasole. Le-a aruncat din valea de jos. Apoi, Apostolul lui Allah(ﷺ) s-a dus la locul sacrificiului și a sacrificat șaizeci și trei cămile cu mâna sa. Apoi, a ordonat lui ‘Ali să sacrifice restul și să împartă cu el și cu animalele sale de sacrificiu. După aceea, a ordonat ca o bucată de carne din fiecare cămilă să fie pusă într-un vas, iar când a fost gătită, cei doi au mâncat din ea și au băut din supa ei. Sulaiman a spus că apoi s-a urcat pe Al Qaswa’ și a mers repede către Casa (Kaaba) și s-a rugat rugăciunea de prânz la Makkah. A venit la Banu ‘Abd Al Muttalib, care furnizau apă la Zamzam, și a spus: „Trageți apă, Banu ‘Abd Al Muttalib, dacă nu ar fi ca oamenii să vă ia dreptul de a trage apă, aș trage împreună cu voi.” Așa că i-au dat un găleată și a băut din ea.

Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.

Mesajul central

Pelerinajul de Adio ne învață adorarea lui Allah, dreptatea și grija reciprocă.

Explicarea termenilor dificili
Ihram

Starea de consacrare în care intră cineva la începutul pelerinajului și în care renunță la anumite fapte.

Talbiyah

Invocația prin care pelerinul Îi răspunde lui Allah: „Iată-mă la porunca Ta, o, Allah.”

Riba

Dobândă sau camătă interzisă; Profetul ﷺ a declarat anulate vechile creanțe din dobânzi.

Ce au dedus învățații

Învățații folosesc descrierea detaliată a lui Jabir drept o bază importantă pentru ordinea și forma pelerinajului: tawaf, rugăciunea de lângă Maqam Ibrahim, sa‘i și ritualurile de la Mina, Arafat și Muzdalifah. Școlile juridice analizează detaliile acestor ritualuri și diferă în unele privințe cu privire la statutul lor juridic. Relatarea subliniază și că pelerinii l-au urmat ca model pe Profetul ﷺ, că viețile și bunurile sunt sacre și că vechile creanțe din dobânzi trebuie abandonate. Pasajul despre relațiile conjugale trebuie înțeles în contextul mai larg al surselor dreptului islamic și nu trebuie folosit pentru a justifica abuzul.

Învățăminte pentru astăzi
  1. Învață ordinea ritualurilor pelerinajului din surse de încredere și împlinește-le cu atenție.
  2. Protejează viața, bunurile și demnitatea celorlalți; nu folosi vechile pretenții nedrepte drept scuză pentru o nouă nedreptate.
  3. Poartă-te cu partenerul de viață cu evlavie, responsabilitate și respect, iar în conflictele conjugale caută îndrumare pașnică din partea unor persoane competente.
الْحَدِيثُ الشَّرِيفُ

Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta

Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.