Sunan Abi Dawud, hadithul 550
Relatat de Abdullah ibn Masud. Text arab cu traducere și explicații proprii.
Relatat de Abdullah ibn Masud
Relatarea
حَدَّثَنَا هَارُونُ بْنُ عَبَّادٍ الأَزْدِيُّ، حَدَّثَنَا وَكِيعٌ، عَنِ الْمَسْعُودِيِّ، عَنْ عَلِيِّ بْنِ الأَقْمَرِ، عَنْ أَبِي الأَحْوَصِ، عَنْ عَبْدِ اللَّهِ بْنِ مَسْعُودٍ، قَالَ حَافِظُوا عَلَى هَؤُلاَءِ الصَّلَوَاتِ الْخَمْسِ حَيْثُ يُنَادَى بِهِنَّ فَإِنَّهُنَّ مِنْ سُنَنِ الْهُدَى وَإِنَّ اللَّهَ شَرَعَ لِنَبِيِّهِ صلى الله عليه وسلم سُنَنَ الْهُدَى وَلَقَدْ رَأَيْتُنَا وَمَا يَتَخَلَّفُ عَنْهَا إِلاَّ مُنَافِقٌ بَيِّنُ النِّفَاقِ وَلَقَدْ رَأَيْتُنَا وَإِنَّ الرَّجُلَ لَيُهَادَى بَيْنَ الرَّجُلَيْنِ حَتَّى يُقَامَ فِي الصَّفِّ وَمَا مِنْكُمْ مِنْ أَحَدٍ إِلاَّ وَلَهُ مَسْجِدٌ فِي بَيْتِهِ وَلَوْ صَلَّيْتُمْ فِي بُيُوتِكُمْ وَتَرَكْتُمْ مَسَاجِدَكُمْ تَرَكْتُمْ سُنَّةَ نَبِيِّكُمْ صلى الله عليه وسلم وَلَوْ تَرَكْتُمْ سُنَّةَ نَبِيِّكُمْ صلى الله عليه وسلم لَكَفَرْتُمْ .
Ne-a relatat Harun ibn Abbad al-Azdi, ne-a relatat Waki', de la al-Mas'udi, de la Ali ibn al-Aqmar, de la Abu al-Ahwas, de la Abdullah ibn Mas'ud, care a spus:
„Păziți cu strictețe aceste cinci rugăciuni acolo unde se face chemarea pentru ele, căci ele fac parte din Sunan al-Huda (căile dreptei călăuziri). Și Allah i-a prescris Profetului Său ﷺ Sunan al-Huda. Cu adevărat, am văzut vremuri când nimeni nu rămânea în urmă de la ele decât un ipocrit vădit în ipocrizia sa. Și cu adevărat, am văzut vremuri când un om era sprijinit între doi bărbați până când era așezat în rândul de rugăciune. Fiecare dintre voi are o moschee în casa sa; dar dacă v-ați ruga în casele voastre și ați părăsi moscheile voastre, ați părăsi Sunna Profetului vostru ﷺ, iar dacă ați părăsi Sunna Profetului vostru ﷺ, ați cădea în necredință.”
Traducere și explicații realizate de Khutba World, traduse din arabă.
Ibn Masʿud subliniază rugăciunea în comun la moschee ca fiind o sunna a călăuzirii.
Practici revelate care îi îndrumă pe oameni spre călăuzirea lui Dumnezeu.
Din cauza slăbiciunii sale, bărbatul a fost ajutat de ceilalți să se roage împreună cu comunitatea.
Cineva care își arată credința în exterior, dar o respinge în sinea sa.
Învățații deduc din cuvintele lui Ibn Masʿud importanța deosebită a participării la rugăciunea în comun în moschee, mai ales atunci când chemarea la rugăciune răsună acolo. Școlile juridice diferă în privința calificării legale: școlile hanafită și malikită consideră rugăciunea în comun o sunna puternic recomandată sau o obligație colectivă, în timp ce școlile șafiită și hanbalită o consideră o obligație individuală, existând diferențe în privința aplicării exacte. În explicațiile învățaților, cuvintele finale despre necredință nu sunt înțelese ca o afirmație generală că orice persoană absentă este necredincioasă; ele reprezintă un avertisment sever împotriva abandonării deliberate a practicii Profetului ﷺ.
- Planifică-ți ziua astfel încât să poți împlini împreună cu comunitatea cele cinci rugăciuni pentru care se face chemarea.
- Ajută o persoană căreia îi este greu, din motive fizice, să ajungă la moschee, dacă acest lucru este sigur și potrivit.
- Ia în serios avertismentul împotriva abandonării sunnei, dar nu declara cu ușurință că o persoană absentă este necredincioasă.
Această relatare din aceeași carte tratează, de asemenea, importanța rugăciunii în comun.
Sunan Abi Dawud · #552 (Hasan Sahih)Ibn Umm Maktum l-a întrebat pe Profet ﷺ despre rugăciunea acasă; astfel, relatarea are legătură cu participarea la rugăciunea din moschee.
Sahih al-Bukhari · #372 (Sahih)Această relatare sahih abordează rugăciunea în comun și ajută la contextualizarea accentului pus pe rugăciunea alături de ceilalți.
Câte un hadith în fiecare zi, în limba ta
Aplicația îți oferă zilnic un hadith cu explicații, inclusiv ca widget pe telefon. O poți folosi gratuit.